Principalul element al luptei împotriva acestui tip de infecţii, dar de multe ori nu suficient, o constituie igiena mâinilor personalului medical pentru prevenirea transmisiei germenilor de la un pacient la altul, direct sau indirect (prin intermediul materialelor medicale).

Cercetători britanici au evaluat strategiile de prevenire anti-infecţioasă bazate pe ventilarea naturală şi pe expunerea la lumina soarelui. Autorii regretă faptul că nu se acordă destulă atenţie "redescoperirii" unor tehnici vechi, în timp ce preocuparea pentru confortul modern - îndeosebi pentru climatizare - este tot mai mare.

Specialiștii adaugă faptul că unele date arată că nivelul de împrospătare a aerului în saloanele de spital - mai ales în cele în care se află pacienţi cu infecţii respiratorii - este mai ridicat dacă se aeriseşte natural. Ventilarea mecanică necesită de altfel o întreţinere minuţioasă, dar prezintă şi riscuri de infecţie.

Iluminatul natural a fost folosit intens în trecut (exemplul îl constituie spitalele cu ferestre foarte mari), dar acum nu mai este foarte la modă, lucru pe care autorii studiului îl regretă. Ei consideră că aceste tehnici ar trebui să facă obiectul unor noi cercetări aprofundate, putând fi utilizate mai mult când împrejurările o permit, şi amintesc că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) are încredere în ele.

*****

Infecțiile nosocomiale sunt infecţiile contractate în spital sau alte unităţi sanitare, și se referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau microbiologic, care afectează fie bolnavul, datorită internării lui în spital sau îngrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită activităţilor sale.

-  reflectă schimbările din ecosistemul uman:

- abuz de antibiotice, neglijarea igienei,

- perturbarea raporturilor dintre agenţii patogeni,

- grupuri mari de imunosupresaţi.

Incidența este în creștere peste tot în lume, cauzele sunt comune dar și diferite, în raport cu gradul de dezvoltare a unei țări sau regiuni.

Teoretic, orice agent patogen din lumea virusurilor, bacteriilor, paraziților sau micetelor, pot produce infecție nozocomială, în functie de: condițiile generale dintr-o unitate medico-sanitară, natura gazdelor umane, particularitățile agenților patogeni circulanți, specificul prestațiilor efectuate, situația din populația generală, etc.

În mod frecvent cele mai grave sunt cauzate de agenți patogeni cu rezistență mare în mediu, iar pentru unele bacterii, aceasta se caracterizează prin plurirezistența la antibiotice (stafilococi, E.coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, Yersinia, Campylobacter). La acestea se adaugă virusurile hepatitice, HIV, virusurile cu poarta de intrare la nivelul căilor respiratorii, micete, paraziți etc.