Peste 20.000 de elevi au cerut reînmatricularea în învăţământul românesc

Educaţie

Peste 20.000 de elevi au cerut reînmatricularea în învăţământul românesc

    • Peste 20.000 de elevi au cerut reînmatricularea în învăţământul românesc
      Peste 20.000 de elevi au cerut reînmatricularea în învăţământul românesc

      Peste 20.000 de elevi au cerut reînmatricularea în învăţământul românesc

În perioada ianuarie 2008-mai 2012, 21.325 de copii reveniţi din Italia şi Spania au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educaţional românesc, iar peste 6.000 dintre aceştia au întâmpinat dificultăţi de readaptare şi probleme de natură psihologică, spun specialiştii. Ministerul Educaţiei doreşte elaborarea unor măsuri pentru facilitarea reinserţiei elevilor reveniţi din străinătate în sistemul naţional de învăţământ.

„Remigraţia copiilor români“, un studiu inovator, primul de acest fel realizat la nivel european, a fost realizat de Asociaţia Alternative Sociale Iaşi, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi în colaborare cu instituţii şi organizaţii din Spania şi Italia, pentru a analiza factorii care au determinat remigrarea copiilor români. Cercetarea s-a deruat în perioada ianuarie 2008-mai 2012, iar la sfârşitul săptămânii trecute s-au prezentat concluziile în cadrul unei dezbateri la care au participat mai mulţi actori sociali: reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Externe şi Ambasadelor Spaniei şi Italiei la Bucureşti, organizaţii internaţionale, precum şi organizaţii neguvernamentale care desfăşoară programe în domeniul protecţiei şi dezvoltării copilului. Referitor la riscurile acestui fenomen, Cătălin Luca, directorul executiv al Asociaţiei Alternative Sociale din Iaşi, a menţionat că, pe termen scurt şi mediu, numărul copiilor cu probleme emoţionale şi psihologice cauzate de remigraţia neasistată va creşte şi a anunţat pentru luna decembrie finalizarea unei metodologii de asistenţă a copiilor remigraţi. „Le recomandăm părinţilor să pregătească copilul cu privire la remigraţie, să-l consulte, atât la plecarea în străinătate, cât şi la revenirea în România, să-i explice motivele care duc la schimbarea situaţiei lui“, a mai precizat Cătălin Luca.

Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în perioada ianuarie 2008-mai 2012, 21.325 de copii reveniţi din Italia şi Spania au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educaţional românesc. La nivelul judeţului Iaşi, 943 de elevi au solicitat echivalarea studiilor, pentru a fi reînmatriculaţi în şcoli ieşene. Pe primul loc se situează judeţele Bacău şi Neamţ, unde 1.118, respectiv 973 de copii au revenit la studii din Italia şi Spania.

Măsuri pentru integrarea elevilor remigranţi

Conform concluziilor specialiştilor care au redactat studiul menţionat anterior, peste 6.000 de copii remigranţi au dificultăţi de readaptare şi probleme de natură psihologică, ce riscă să le afecteze dezvoltarea. Cercetarea subliniază că, anual, aproximativ 1.400 din totalul copiilor care remigrează au nevoie de consiliere psihologică şi socială, întrucât prezintă dificultăţi de readaptare, aceştia prezentând stări afective negative moderate sau accentuate, precum fi ruşine, tristeţe, teamă, sentiment de abandon ori furie. Pentru a limita proporţiile acestui fenomen, Ministerul Educaţiei are în vedere elaborarea de strategii şi politici educaţionale, urmate de o serie de măsuri concrete, care se vor derula atât la nivelul inspectoratului şcolar, cât şi la nivelul fiecărei şcoli. MECTS va stabili parteneriate cu instituţii şcolare din ţara de adopţie pentru încurajarea elevilor în vederea comunicării cu foştii colegi/prieteni, prin reţele de socializare, va consilia psihologic părinţii, în vederea adoptării de către aceştia a unei conduite adecvate privind acordarea de sprijin copiilor, va oferi consultanţă de specialitate şi metodică acordată cadrelor didactice, în vederea tratării diferenţiate, adaptate nevoilor educaţionale ale acestor elevi, prin cursuri de formare derulate la nivelul cercurilor metodice şi prin Casa Corpului Didactic. Se mai doreşte susţinerea profesorilor pentru o mai bună cunoaştere a sistemelor educaţionale din ţărilor europene, dar şi elaborarea unor materiale auxiliare care să faciliteze învăţarea în cazul acestor elevi.