Studiul „Sărăcia, excluziunea socială şi oportunităţile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural“, realizat în cadrul unui proiect european, pentru Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a urmărit descrierea şi analiza stadiului actual al sărăciei, excluziunii sociale şi oportunităţilor de angajare pentru tinerii din aceste zone, care au între 16 şi 35 de ani. Iniţiatorii proiectului susţin că, în ultimii 20 de ani, principalele două tendinţe demografice au fost cele de scădere şi de îmbătrânire a populaţiei României, din datele oficiale reieşind că, în anul 2010, tinerii reprezentau mai puţin de 28% din populaţia din mediul rural, respectiv aproximativ 2,6 milioane de persoane.

În urma centralizării datelor, a rezultat că în 2010, 42,8% dintre gospodăriile în care locuiau tineri din mediul rural cu vârste între 16 şi 35 de ani se aflau în situaţie de sărăcie relativă, iar 20,2% în situaţie de sărăcie absolută.

De altfel, datele oficiale au indicat o rată a sărăciei relative de 37,1% pentru întreaga populaţie din mediul rural, nu doar pentru gospodăriile care au în componenţă şi tineri.

Iniţiatorii studiului arată că principalele categorii cu risc disproporţionat de sărăcie includ gospodăriile mari, cu doi şi mai mulţi copii, cu precădere din regiunile nord-est şi sud - Muntenia.

„Dintre tinerii din mediul rural aflaţi în situaţie de sărăcie absolută, 15% sunt de etnie romă. În acelaşi timp, aceşti 15% dintre săraci reprezintă două treimi din totalul tinerilor romi din mediul rural. 22% dintre tineri au afirmat că veniturile gospodăriei nu ajung nici pentru strictul necesar, iar 38% că ajung doar pentru strictul necesar“, se arată în studiu.

Lipsa veniturilor generate de un loc de muncă reprezintă factorul principal de sărăcie în gospodăriile în care trăiesc tinerii, însă acest lucru nu îi priveşte doar pe tineri, deoarece în peste 80% dintre cazuri ei nu sunt cap de familie. „Profilul dominant este cel al agriculturii de subzistenţă, respectiv al gospodăriei ţărăneşti: puţinul pământ în proprietate (4% sub jumătate de hectar) nu poate genera suficient venit din producţia agricolă pentru a susţine mai mult decât consumul propriu, nicidecum o agricultură modernă, intensivă“, potrivit rezultatelor studiului.

În lipsa oportunităţilor de câştig din agricultură sau prin obţinerea unui loc de muncă, singura alternativă pentru unii tineri a fost reprezentată de emigrarea spre vestul Europei.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european „O piaţă incluzivă a muncii în mediul rural“, cofinanţat prin Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.