Bilanţurile financiare ale societăţilor care au ca obiect de activitate editarea de carte arată, pe de o parte, o situaţie previzibilă şi echilibrată în cazul marilor edituri cu tradiţie, precum Polirom şi Humanitas, dar şi discrepanţe între cifra de afaceri foarte mare şi profitul mai mic - editura Litera - sau între cifra de afaceri mare şi pierderi - Editura Corint. Pe de altă parte, edituri mai mici, precum Art şi Paralela 45, au reuşit să se claseze pe primele locuri în privinţa profiturilor raportate anul trecut.

Editura ieşeană Polirom SA, care înglobează editurile Polirom şi Cartea Românească, a avut, în 2010, o cifră de afaceri netă de 18.251.445 de lei, înregistrând un profit net de 924.062 de lei.

Potrivit directorului editurii, Silviu Lupescu, în 2010 ţinta nu a fost profitul, ci menţinerea unei cote de piaţă în condiţii de criză, atât printr-un număr mare de apariţii editoriale noi, cât şi printr-o politică de preţuri flexibilă. „Drept urmare, nu am făcut reduceri de personal, nici de fonduri destinate achiziţiei de noi copyright-uri“, a declarat pentru Mediafax Silviu Lupescu, precizând că „cifra de afaceri a rezultat exclusiv din vânzarea de carte prin sistemul de librării“.

Dacă 2010 a fost, în general, un an profitabil pentru editurile din România, în aceeaşi perioadă, piaţa de carte autohtonă şi-a continuat trendul descendent. Astfel, piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc, respectiv cărţile vândute cu alte produse (revistă, ziar, etc.), este estimată la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat la începutul acestui an de reţeaua de librării Diverta. Astfel, fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridică la aproximativ 60 milioane de euro. Pentru 2011, Diverta estima la începutul lui 2011 o menţinere a pieţei sau cel mult o uşoară creştere cu câteva procente pentru ultima parte a anului în curs.

Specialiştii implicaţi în activitatea de editare de carte susţin că piaţa de carte a fost puternic afectată în ultimii doi ani, pe fondul fenomenului de criză, al scăderii salariilor şi al eliminării fondurilor pe care Ministerul Educaţiei şi Ministerul Culturii le alocau pentru cumpărarea de carte. „Dacă e să dăm crezare studiului despre obiceiurile de lectură făcut de IRES în 2011, doar 1 din 5 cititori cumpără anual peste 10 cărţi, iar aproape 40% dintre ei nu cumpără niciodată cărţi sau cumpără mai puţin de o carte pe an. Dintre cei care achiziţionează cărţi, 12% cheltuiesc anual sub 50 de lei, 26% între 51 şi 100 de lei şi doar 5% peste 1.000 de lei“, a declarat Grigore Arsene, director al Curtea Veche Publishing.