Denumită "Transilvania" după restaurantul care a funcţionat la parterul său, clădirea este situată în centru istoric al Zalăului şi a constituit în secolele XIX-XX principalul loc în care s-a desfăşurat viaţa culturală a oraşului. Potrivit lucrării "Zalău-locuri de poveste", editată în 2012 de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, imobilul menţionat este un exemplu caracteristic de clădire în stil eclectic, existent în Transilvania la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Forma de astăzi a imobilului este rezultatul a cinci etape diferite de construcţie, ce au debutat cu realizarea corpului sudic, utilizat ca şi locuinţă personală a familiei nobiliare Wesselenyi, în stil baroc.

Încăperea reprezentativă a clădirii este fosta sală de spectacole - dans, teatru, întruniri culturale sau cinematograf - ce are pe tavan o pictură murală de 20 de metri lungime şi 15 metri lăţime. Lucrarea este executată la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil art nouveau, utilizarea sălii ca discotecă în perioada de după 1989 ducând la deteriorarea operei de artă.

Clădirea Transilvania a fost inclusă într-un proiect european de reabilitate, în cadrul căruia s-a prevăzut şi refacerea picturii murale din sala de spectacole, lucrare complexă realizată de unul dintre cei mai cunoscuţi pictori restauratori de marcă din ţară, Gheorghe Nicolae "Jack", cel de al cărui nume se leagă şi restaurarea picturii de la "Caru' cu bere", din Bucureşti.

De altfel, studiul care a stat la baza proiectului de restaurare îi aparţine. "Pictura murală de pe tavanul fostei săli de teatru este, după părearea mea, unicat în România. Realizată de un pictor din Bratislava (sau Pojon, vechea denumire a oraşului în perioada Imperiului Habsburgic), în stil art nouveau, pe la 1900, restaurată în 1930, pictura impresionează prin mărimea sa, de peste 250 metri pătraţi. Tocmai dimensiunea ei o face deosebită de alte picturi realizate în acelaşi stil, în România", a declarat Nicolea Gheorghe, şeful echipei de restauratori.

Pictura este în egală măsură decorativă şi figurativă. "Ghirlandele de flori au fost realizate utilizând ca modele flori naturale culese zilnic de copii", a spus Lako Eva, fost-muzeograf al Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău

"Cea mai spectaculoasă din toată clădirea este fresca din sala de bal. De fapt nu este chiar o frescă. Noi spunem frescă la tot ceea ce e realizat pe perete. Este spectaculoasă. În decursul istoriei s-au mai făcut la noi monumente de acest gen şi picturi asemănătoare dar asta, prin dimensiunea ei, prin concept - un art nouveau, prin grafia şi prin compoziţia ei - este o lucrare excepţională. Am lucrat şase lui la restaurarea ei. Este unică, nu vreau să exagerez, în România. Mai există stilul acesta, dar nu aşa de amplu. Ce m-a atras la această lucrare este figurativul extraordinar, toate elementele, de la îngeraşi, muze şi tot ce există acolo. Cel care a făcut pictura a fost un maestru adevărat, pentru că nu mulţi au făcut aşa ceva. Este valoroasă prin această manieră de lucru. S-au mai păstrat foarte puţine la noi în ţară. Aici şansa a fost că s-a dorit să se refacă", a declarat Gheorghe Nicolae.

Potrivit restauratorului, lucrarea a fost una dificilă, datorită multiplelor fisuri din tavan şi a tehnicii în care artistul vremii a ales să o realizeze. Pictura a mai fost odată restaurată, în 1933.

"Există trei mari tehnici pentru pictura murală. Este fresca, ce rezistă cel mai bine pe perete, care se face pe var proaspăt cu culori de apă, după care vine un ulei, care nu se adaptează la perete - au folosit-o foarte mult italienii şi asta este cea mai dificilă, în tempera. Este o guaşă. Este foarte greu pentru că lucrezi cu culori de apă, care dispar. Am avut probleme să "culcăm" pelicula de culoare care era exfoliată. Au fost fisuri, tavanul ameninţa să cadă. Am făcut peste 1.000 de injectări în fisuri", a explicat Nicolae.

În centrul tavanului, respectiv al picturii, se află un luminator cu grilaj metalic acoperit de restauratori cu foiţă de aur. Acesta luminator face parte, potrivit lui Nicolae Gheorghe, dintr-un complex sistem de aerisire al sălii, ce funcţionează ca un "plămân" şi asigură o temperatură constantă, indiferent de anotimp.

Din cei 300 de metri pătraţi de pictură, au fost restauraţi circa 270, diferenţa urmând a fi refăcută în perioada imediat următoare. Întreaga sală va putea fi funcţională cel mai probabil în 2014.

"În momentul în care această sală, cu tot ce înseamnă ansamblul ei, se va finaliza, va fi una dintre cele mai frumoase din Transilvania. Ne vom gândi pe viitor să creăm evenimente de nivel regional, naţional sau chiar internaţional", a precizat Radu Căpîlnaşiu, primarul Zalăului.

Prin reabilitarea sălii va deveni funcţională şi fosta scenă de spectacole. De asemenea, urmează a fi restaurate şi cele două grupuri statuare din dreapta şi stânga scenei, care reprezintă un bărbat şi o femeie ce au aşezate la picioarele lor câte o mască.

Clădirea, în întregul ei, va fi dotată cu sistem de alarmare în caz de incendiu şi sistem de aer condiţionat iar sala de spectacole va fi dotată şi cu sistem anti-efracţie. Va fi realizat iluminatul arhitectural pentru întreaga clădire, vor fi amenajate curţile interioare, accesele pietonale şi spaţiile verzi, locuri de parcare şi vor fi înlocuite băncile din parcul situat în faţa clădirii. Toate lucrările au ca scop final reintroducerea clădirii în circuitul turistic, promovarea sa urmând să se facă şi printr-o pagină de internet dedicată Clădirii Transilvania, două campanii direct mailing, organizarea unui eveniment de promovare în momentul inaugurării clădirii.

Demarat octombrie 2011, proiectul "Reabilitarea clădirii monument istoric - Clădirea Transilvania din Zalău" are o valoare de circa 10,2 milioane de lei şi este finanţat în cadrul POR - Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere. Principalele obiective ale proiectului sunt reabilitarea în întregime a corpului C al clădirii şi reabilitarea fostei săli de spectacole din corpul B. De asemenea, au loc lucrări ce vizează întreaga clădire, respectiv realizarea de instalaţii de încălzire, aer condiţionat sau de alarmare în caz de incendiu, iluminat arhitectural, lucrări de amenajări spaţii verzi, sistematizare verticală, construirea unei toalete publice. După finalizarea proiectului de reabilitare, autoritatea locală intenţionează deschiderea în clădire şi a unui centru de informare turistică.