Sistemul educaţional cuprinde aproximativ 78,3% din populaţia în vârstă de şcolarizare (7-23 de ani), iar comparativ fetele sunt mai prezente pe băncile şcolii decât băieţii, potrivit unui raport pe anul 2010 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) privind starea învăţământului românesc. Valoarea prezentată pentru anul şcolar 2009-2010 se înscrie în aceeaşi linie descendentă ca şi în anul şcolar precedent.

În ceea ce priveşte cifrele reprezentative pe cicluri de învăţare, raportul arată că tot mai mulţi copii urmează învăţământul preşcolar, peste 91% dintre copiii intraţi în clasa I au frecventat anterior grădiniţa. Astfel, rata brută de cuprindere în grădiniţe a crescut în ultimii ani ajungând în 2010 la o valoare de 78,4%.

De asemenea, în anul şcolar trecut, 78,0% dintre copiii de 6 ani au fost înscrişi la grădiniţă şi doar 20% în învăţământul primar.

În învăţământul primar raportul arată că s-a înregistrat o uşoară creştere a participării şcolare, ajungându-se la 97,6%, în timp ce în ciclul gimnazial valoarea ratei de cuprindere brute păstrează un trend uşor descendent, atingând valoarea de 98,9%.

Numărul elevilor şi studenţilor înscrişi în anul şcolar 2009-2010 a scăzut cu 148.000, ajungând la un total de 4.174.400.

O scădere îngrijorătoare este sesizată în rândul studenţilor, numărul acestora scăzând cu 115.800 în 2010, faţă de 2009.

Rata de participare la învăţământul superior a scăzut în 2009-2010, ajungând la 45%, faţă de 51,7% în anul anterior, mai precizează raportul privind starea învăţământului în România pe anul 2010. În mediul urban, 56,3% dintre tinerii cu vârste între 19 şi 23 de ani sunt cuprinşi în învăţământul superior, comparativ cu 27,2% în rural.

Rata de participare a adulţilor, între 26 şi 64 de ani, la educaţie şi formare continuă este în scădere, mai arată raportul. Astfel, doar aproximativ 15% dintre participanţii adulţi la cursuri sunt din mediul rural.

Raportul mai prevede că 80% dintre absolvenţii de Bacalaureat îşi continuă studiile în învăţământul superior, valoare în creştere în ultimii doi ani.

Mai puţin personal angajat în învăţământ

În ceea ce priveşte numărul personalului angajat în învăţământ, acesta este de 386.657 de persoane, în scădere faţă de anul precedent cu 2,3%. În anul şcolar 2009-2010 numărul personalului didactic a fost de 268.679 de persoane, cele mai importante scăderi fiind înregistrate în învăţământul primar, gimnazial şi profesional.

Raportul mai arată că ponderea personalului didactic calificat din învăţământul preşcolar a cunoscut o tendinţă ascendentă, ajungând la 95,4%, şi, de asemenea, şi în învăţământul primar, unde a ajuns la 98,5%, dar şi în cel gimnazial, la 97,1%.

În ceea ce priveşte raportul elevi sau studenţi-cadru didactic în cazul învăţământului gimnazial au fost 11 elevi la un cadru didactic, în timp ce în învăţământul preşcolar şi primar au fost 17 elevi la un cadru didactic.

La nivelul învăţământului superior s-a ajuns la reducerea semnificativă prin scăderea populaţiei de studenţi, de la 28 de studenţi la un profesor în 2008-2009, la 25 de studenţi la un cadru didactic în anul universitar 2009-2010.

UE: 40% dintre români scriu şi citesc cu dificultate

Şi Comisia Europeană a dat publicităţii în această săptămână un raport privind progresele înregistrate în învăţământ şi formare în ţările Uniunii Europene, documentul subliniind că România are încă un număr ridicat de persoane care scriu şi citesc cu dificultate, procentul fiind de 40% în 2009, faţă de media UE de 17%.

În 2009, miniştrii învăţământului din UE au convenit să se atingă cinci indicatori de referinţă în materie de învăţământ şi formare până în 2020, respectiv o proporţie a abandonului timpuriu al învăţământului şi formării sub 10%, cel puţin 40% dintre persoanele în vârstă de 30-34 de ani să beneficieze de educaţie terţiară, proporţia copiilor cu vârste între patru ani şi cea a începerii învăţământului primar obligatoriu să fie de minimum 95%, ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe insuficiente în materie de citire, matematică şi ştiinţe să fie mai mică de 15%, iar cea a adulţilor cu vârste între 25-64 ani care să participe la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii să fie cel puţin 15%.

Referitor la participarea la învăţământul preşcolar, raportul arată că rata de participare la învăţământul preşcolar a crescut în România de la 67,6% în 2000, la 81,8% în 2008, ajungând la 82,8% în 2009.

Un alt indicator din strategie se referă la persoanele cu nivel scăzut al competenţelor de citire, matematice şi ştiinţifice, astfel, până în 2010, ponderea celor cu nivel scăzut în acest sens trebuia să scadă cu 20% şi să ajungă la 17%. Până în 2020, acest indicator ar trebui să fie mai mic de 15%. În anul 2000 România avea un indicator de 41,3%, în 2008 de 53,5%, iar în 2009 de 40,4%.

Participarea adulţilor la învăţare pe tot parcursul vieţii este un alt indicator la care România stă încă slab, comparativ cu alte state UE. România avea în 2005 o pondere de 1,6%, iar în 2008 şi 2009 - 1,5%.

Un alt indicator prevăzut în strategia UE privind învăţământul până în 2020 face referire la absolvenţii de discipline matematice, ştiinţifice şi tehnologice, care ar trebui să ajungă la cel puţin 15% şi, de asemenea, să scadă dezechilibrul între femei şi bărbaţi.

Ţările cele mai performante din UE la acest capitol sunt Portugalia, Slovacia şi Republica Cehă, ţări în care a crescut şi procentajul femeilor absolvente ale acestor discipline. În România a scăzut de la 89,1% în 2000, la 43,1% în 2008.