După proiecţia filmului, realizatorilor Valeriu Antonovici şi Claudia Florentina Dobre li se vor alătura pentru o scurtă dezbatere câţiva deportaţi din anii '50, poeta Ana Blandiana, traducătoarea Micaela Ghiţescu, profesorul doctor Nicolae Constantinescu, se menționează marți într-un comunicat de presă al Fundaţiei Culturale Memoria.

Pelicula documentară, care are un profil antropologic pronunţat, se axează pe amintirile celor care au experimentat drama deportării în Bărăgan, bazându-se pe 14 interviuri de tip "istorii de viaţă", ce pornesc de la interesul arătat de realizatori pentru fenomenul deportării din noaptea de Rusalii a anului 1951. În aceea seară de iunie, aproximativ 44.000 de oameni au fost deportaţi din zona Banatului şi Olteniei în stepa românească din sud-estul României, pe teritoriul actualelor judeţe Ialomiţa, Călăraşi, Galaţi şi Brăila.

Filmul doreşte să creeze o punte între memoria acestui eveniment şi istoria represiunii comuniste, ce a făcut din dislocarea familiilor şi persoanelor indezirabile o metodă de persecuţie care a dus timp de patru ani la moartea a mai bine de 1.000 de copii, tineri, bătrâni.

Documentarul încearcă o reconstituire atât a istoriei deportării, cât şi o reînviere prin intermediul amintirilor a unui moment important al represiunii de tip stalinist din România anilor '50.

În 2010, proiectul "Memoria deportărilor din România", realizat de Fundaţia Culturală Memoria în parteneriat cu Fundaţia Academia Civică, prin intermediul "Programului Europa pentru cetăţeni. Acţiunea 4: Memoria europeană activă", a înregistrat ecouri pozitive atât în România, cât şi la Bruxelles, fapt ce i-a încurajat pe membrii acesteia să continue demersurile de a prezenta şi promova fenomenul deportării în ţara noastră.