Pe data de 15 decembrie 2011, într-o atmosferă de mare solemnitate, s-a desfăşurat ceremonia de acordare a premiilor Academiei Române pentru realizări deosebite în domeniile ştiinţei, filosofiei şi artei.

Ceremonia s-a desfăşurat în Aula Magna, în prezenţa membrilor titulari, a membrilor corespondenţi, a membrilor de onoare ai Academiei şi a unor invitaţi.

Premiul Mircea Florian la secţiunea filosofie a fost acordat domnului prof. univ. dr. Mihail Diaconescu pentru tratatul său fundamental Prelegeri de estetica Ortodoxiei (Vol. I Teologie şi estetică; Vol. II Ipostazele artei).

Academia Română a considerat acest tratat o contribuţie de o excepţională valoare la evoluţia culturii române şi europene, o demonstraţie riguroasă a faptului că gândirea speculativă este activă în filosofia contemporană.

Calitatea de apologet activ al Ortodoxiei este evidentă în tot ceea ce domnul profesor Mihail Diaconescu a scris, dar mai ales în sinteza Istoria literaturii daco-romane şi în tratatul de estetică premiat recent de Academia Română.

Reamintim aici faptul că numeroase capitole din Prelegeri de estetica Ortodoxiei au fost prezentate iniţial la Facultatea de Litere şi la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universitaţii din Piteşti. Ulterior aceste capitole au fost completate cu noi prelegeri rostite de domnul Mihail Diaconescu la Facultatea de Sociologie, Psihologie şi Pedagogie a Universităţii din Bucureşti, la Facultatea de Limba Română şi la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Spiru Haret precum şi la Facultatea de Sociologie şi Psihologie a Universităţii Hyperion, tot din Bucureşti. În tratat au fost incluse şi unele prelegeri ţinute la Secţia Românistică a Institutului de Romanistică al Universităţii Homboldt – Berlin, unde domnul Mihail Diaconescu a avut cursuri şi a condus seminarii pentru studenţi şi doctoranzi.

Prin ideile şi demonstraţiile pe care le conţin, aceste cursuri sunt o noutate în domeniul vast al teoriilor despre frumos şi despre variatele sale încorporări.

Comparat adeseori cu Prelegerile de estetică ale lui Hegel, cu Estetica lui Nicolai Hartmann, cu Estetica lui Benedetto Croce şi cu Estetica lui Tudor Vianu, tratatul domnului profesor Mihail Diaconescu se caracterizează prin abordările sale interdisciplinare şi transdisciplinare, dar mai ales prin consecvenţa cugetării speculative, care îl străbate.

Principiile oferite de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi Ambigua, şi ale altor mari dascăli ai credinţei creştine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei româneşti şi europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiţii şi pentru noţiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar şi de filosofia vieţii, aşa cum a fost ea practicată de trăiriştii români – Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este şi unul dintre cei mai importanţi sociologi din istoria culturii noastre), Virgil Bogdan, Petre Ţuţea, Octav Onicescu (unul dintre marii matematicieni ai epocii sale), Arşavir Acterian şi alţii – au constituit puncte de plecare ferme pentru acaparantele şi riguroasele abordări teoretice întreprinse de profesorul Mihail Diaconescu în Prelegeri de estetica Ortodoxiei.

Noutatea, originalitatea profundă şi forţa de impact a acestor Prelegeri demonstrează cu prisosinţă faptul că gândirea speculativă este singura aptă să ne introducă în străvechea şi fundamentala problemă a transcendenţei, dar şi în variatele ipostaze ale frumosului, aşa cum sunt ele gândite şi percepute în zilele noastre.

Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română domnului Mihail Diaconescu încununează o creaţie teoretică fundamentală, una dintre cele mai importante realizate în istoria esteticii româneşti şi europene.

(prof. Ilie Titus Marinoiu)