Proiecte de 133 milioane lei pentru conectarea IMM şi ONG la Internet broadband
În exerciţiul financiar actual al Uniunii Europene, aproape 1.200 de proiecte în valoare de peste 133 milioane de lei primesc finanţare pe sectorul conectării IMM şi ONG la Internet broadband, în timp ce pe zona de eGuvernare va exista un total de 74 de proiecte care depăşesc 793 milioane de lei, potrivit datelor prezentate, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, de Petrică Ciupitu-Istrate, director Direcţia Monitorizare OIPSI, Ministerul Societăţii Informaţionale (MSI).
Potrivit acestuia, există 593 de proiecte de conectare la Internet broadband a IMM-urilor şi ONG-urilor, cu o valoare totală de 63,75 milioane lei, la care se vor adăuga aproximativ 600 de proiecte care însumează 70 milioane de lei.
De asemenea, în exerciţiul financiar care se apropie de final, pe aplicaţii de eBusiness sunt semnate 200 de proiecte cu o valoare de 163,29 milioane de lei, la care se adaugă alte 600 de proiecte ce urmează a fi contractate.
"În zona de e-Guvernare există 31 de proiecte cu o valoare totală de 473,92 milioane lei, iar alte 54 de proiecte urmează a fi contractate. Pe eSănătate sunt semnate 43 de proiecte, a căror valoare ajunge la 319,77 milioane lei", a menţionat oficialul.
Peste 2.400 de şcoli din România urmează să fie conectate la internet broadband în cadrul unui proiect cu o valoare totală de 167,95 milioane lei, în timp ce un alt proiect major de realizare a infrastructurii broadband în zonele greu accesibile (Ro-Net), în cuantum de 80 de milioane de euro, se află în procedură de notificare la Comisia Europeană (CE).
România are cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană (UE) de acces la internet în reţele fixe de bandă largă (broadband), iar în ce priveşte reţelele mobile rămâne la unul din cele mai scăzute niveluri din UE, dar disponibilitatea tehnologiei Next Generation Access este mai mare decât media pe plan european, potrivit Tabloului de bord anual al Agendei digitale a CE, publicat la jumătatea lunii iunie 2013.
Deşi accesul la reţele broadband fixe este relativ scăzut (89,8% din gospodăriile din România, comparativ cu 95,5% media în UE), România se poziţionează mai bine decât media în ce priveşte disponibilitatea aşa-zisului Next Generation Acces, sau NGA, cu viteze de cel puţin 30 Mb/s, de care beneficiază 63,7% din gospodăriile din România, comparativ cu 53,8% media în UE - indică raportul, citând statistici pe 2012.
Mai mult decât atât, accesul la reţele de foarte mare viteză, de cel puţin 100 Mb/s, se situează în România la unul din cele mai ridicate niveluri din Uniune.
Totodată, potrivit raportului, în ianuarie 2013, cota de piaţă a serviciilor de tehnologie DSL era foarte scăzută - 28% din totalul abonamentelor, faţă de 73,8% în UE -, în schimb NGA era larg răspândit - 65% faţă de 20% în UE.
În ceea ce priveşte accesul mobil la internet, tehnologia mobilă de a treia generaţie (HSPA) era accesibilă, în 2012, pentru 96,2% din populaţia României, foarte aproape de media din UE de 96,3%, iar la cea de a patra generaţie (LTE) avea acces 23,6% din populaţie (26,2% media în UE). În schimb, de acces mobil la internet în bandă largă pe bază de abonament beneficiau în ianuarie 2013 doar 27,4% dintre români, comparativ cu 54,5% media în Uniunea Europeană.
În concluzie, raportul recomandă României să îmbunătăţească nivelul de abonare la tehnologii broadband şi să promoveze pe mai departe investiţiile în infrastructura broadband.
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a organizat, miercuri, Conferinţa Internaţională "Infrastructura de comunicaţii - la ordinea zilei în Europa", eveniment la care au participat principalii actori implicaţi în dezvoltarea reţelelor de infrastructură de comunicaţii.
