Propunerea privind interzicerea exploatării prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor a fost respinsă de către senatori

Social

Propunerea privind interzicerea exploatării prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor a fost respinsă de către senatori

    • Propunerea privind interzicerea exploatării prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor a fost respinsă de către senatori
      Propunerea privind interzicerea exploatării prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor a fost respinsă de către senatori

      Propunerea privind interzicerea exploatării prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor a fost respinsă de către senatori

Miercuri, senatorii au respins propunerea legislativă cu privire la interzicerea explorării şi exploatării prin fracturare (fisurare) hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide şi anularea licenţelor exclusive de explorare a proiectelor care utilizează această metodă.

Iniţiativa a fost respinsă pentru că nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea unei legi organice, fiind exprimate 8 voturi pentru, 87 împotrivă şi 10 abţineri. Termenul de adoptare tacită era 7 noiembrie.

Iniţiat de deputatul PP-DD Tudor Ciuhodaru, proiectul prevede ca pe teritoriul României şi pe platforma teritorială a Mării Negre să fie interzisă utilizarea fracturării sau fisurării hidraulice pentru explorarea hidrocarburilor gazoase sau lichide.

De asemenea, potrivit acestuia, fapta de a utiliza fracturarea sau fisurarea hidraulică constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la cinci ani sau amendă de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoane fizice.

În expunerea de motive, iniţiatorul arată că fracturarea hidraulică este o tehnică extrem de controversată utilizată pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi (gazoase sau lichide) aflate în şisturi (roci laminate) din zona continentală sau maritimă constând în injectarea cu mare presiune a unei importante cantităţi de apă amestecată cu nisip şi compuşi chimici în scopul fragmentării rocilor pentru a elibera gazul natural existent în acestea.


"Multiplele controverse se referă la efectele asupra mediului, fiind invocate consumul uriaş de apă, 35.000 de metri cubi doar pentru iniţiere, poluarea apei freatice şi a aerului, distrugerea unei uriaşe zone de teren, a florei şi faunei, scoaterea unor importante suprafeţe din circuitul agricol sau producerea de cutremure şi alunecări de teren, tratarea dificilă a apelor reziduale, precum şi efectele nocive asupra sănătăţii, întrucât fluidul utilizat conţine 750 de substanţe chimice, din care cel puţin 38 sunt substanţe extrem de toxice şi opt cancerigene", se arată în document.