Regimul alimentar al pacienţilor cu blocaj renal
Alimentaţia bolnavilor cu blocaj renal, în diferite stadii, trebuie să fie modificată pentru a da organismului suficientă energie de a lupta cu boala, dar fără a forţa rinichiul slăbit.
Norma calorică zilnică va fi ridicată (2.000-3.000 calorii), dar cu trierea riguroasă a produselor alimentare, în funcţie de principiile dietetice. În componenţa dietei se va reduce consumul de proteine la 20-30 g/zi, mai ales a produselor animale (carne, grăsimi, untură, slănină, mezeluri), care încarcă rinichii şi afectează valoarea pH-ului sangvin.
La pacienţii cu insuficienţă renală cronică care au intrat în dializă este obligatoriu un regim alimentar strict controlat, în care aportul caloric zilnic să nu depăşească 35 kcal/kg corp, din care aportul proteic să fie de numai 1,2-1,4 g/kg corp, ştiind că produsul final al degradării proteinelor este ureea, care nu mai poate fi eliminată de rinichiul bolnav.
În schimb, va creşte consumul de glucide asimilabile. La mese se vor consuma, fără rezerve, cartofi (piure cu lapte), supe de legume, morcov, sfeclă roşie, ţelină, varză albă şi roşie, vinete, conopidă, pătrunjel, mărar, salată, ardei gras, spanac, praz, ridichi, fasole verde, castraveţi, dovlecei, usturoi, ceapă, condimente din plante aromatice. În mod deosebit se recomandă consumul sporit de tomate sau suc de tomate (500 ml pe zi).
La desert să nu lipsească zilnic fructele (mere, pere, struguri, cireşe, caise, lămâi, căpşuni), precum şi sucuri şi compoturi din fructe (zmeură, afine). Această dietă cu legume şi fructe este bogată în celuloză, glucide solubile şi săruri minerale şi va avea efecte laxative, diuretice, stimulatoare asupra florei intestinale şi alcalinizante a urinei.
Sunt indicate diferite produse făinoase şi zaharoase (paste făinoase, biscuiţi, prăjituri uscate, budinci) şi produse uleioase (unt, ulei, margarină, smântână, frişcă). În cantităţi moderate se vor consuma lapte cu griş şi orez, brânzeturi nefermentate, iaurt, ouă, peşte de apă dulce.
Complet interzise sunt conservele, brânzeturile sărate şi fermentate, carnea de vânat, măruntaiele, alcoolul şi tutunul.
Norma de lichide va fi de 1.500-2.000 ml pe zi în stadiul compensat şi de 600-700 ml în stadiul decompensat.
Întrucât bolnavii cu insuficienţă renală cronică prezintă, frecvent, o stare de anemie avansată, se vor lua măsuri de suplimentare a alimentaţiei cu produse bogate în fier şi în vitamine hidrosolubile (C, complexul B şi acid folic).
Pe măsură ce insuficienţa renală se agravează, rinichiul pierde capacitatea de eliminare a apei prin urină şi, de aceea, cantitatea de apă consumată zilnic va depinde de urina eliminată în 24 de ore, de cantitatea de sare din dieta alimentară şi de apariţia simptomelor de insuficienţă cardiacă congestivă, ştiind că bolile renale predispun la declanşarea afecţiunilor de inimă.
Norma de sare va fi limitată sub 5-6 g pe zi. Se vor evita alimentele cu conţinut ridicat de sodiu: conserve, murături, alimente congelate, brânză sărată, pastramă, măsline, supe la plicuri, mezeluri, cârnaţi, mici, sosuri, grătar, fast-fooduri, chipsuri, ciuperci uscate, muştar, hrean, boia de ardei, seminţe sărate şi prăjite.
Când potasiul se află în exces va fi eliminat prin urină în cazul unui rinichi sănătos. La o insuficienţă renală, acută sau cronică, acest proces de evacuare nu mai are loc şi provoacă blocajul renal. În această situaţie vor fi evitate alimentele bogate în potasiu, atât fructe (piersice, prune uscate, banane, pepene galben, portocale, nuci de cocos, stafide), cât şi unele legume (andive, ciuperci, varză de Bruxelles, broccoli). Aceste produse pot fi înlocuite cu altele mai sărace în potasiu cum ar fi unele fructe (mere, pere, vişine, struguri, pepene roşu, afine, zmeură, căpşuni, mandarine, ananas) sau legume (morcov, varză albă, porumb, ceapă, pătrunjel, salată, ridichi, castraveţi).