Dezbaterea, organizată de Centrul de studii şi documentare „Societate, Drept, Religie“ al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, a fost moderată de lect. dr. Laurenţiu Tănase şi s-a bucurat de prezenţa următorilor invitaţi: pr. Nicolae Dima, director Trinitas TV, Ciprian Olinici, director general Radio Trinitas; dr. Mirel Bănică, cercetător în cadrul Academiei Române; Valentin Beloiu, sociolog şi cercetător în domeniul pelerinajelor religioase; Cristian Curte, redactor emisiuni religioase Radio România; Răzvan Bucuroiu, director TVR 3.

În cadrul discuţiilor s-a avut în vedere faptul că pelerinajul religios, cu toate elementele lui de manifestare, reprezintă un răspuns al Bisericilor creştine tradiţionale la provocările secularizante contemporane şi înfăţişează o formă dinamică de religiozitate care este în atenţia societăţii moderne datorită manifestării lui publice.

Prin urmare, în conturarea unor opinii legate de pelerinaj, precum şi în conturarea unui profil al pelerinului religios, mijloacele moderne de comunicare joacă un rol foarte important. „Am încercat să vedem care ar fi conexiunile dintre aceste două entităţi, pelerinajul şi mass-media, plecând de la o realitate care de multe ori este deranjantă.

Din lipsă de informare sau poate dintr-o lipsă de formare profesională, mass-media laică, de multe ori, deformează şi denaturează sensul pelerinajului religios atunci când doreşte să evidenţieze sau să exagereze evenimente care nu au legătură directă cu acesta. Se scot în evidenţă elemente exotice, care nu fac decât să arunce o lumină negativă faţă de amploarea şi valoarea duhovnicească şi spirituală a pelerinajului“, a spus lect. dr. Laurenţiu Tănase.

Privitorul este chemat să ia cu discernământ ceea ce mass-media îi furnizează.

Atitudinea mass-mediei laice faţă de pelerini este una care urmăreşte să scoată în evidenţă singularităţile şocante şi marginale în detrimentul majorităţii care se înscrie în ethosul şi rânduiala unui pelerinaj religios.

Cristian Curte de la Radio România a arătat trei tipologii de pelerini pe care i-a întâlnit personal: tinerii, care vin, dar nu dintr-o motivaţie exterioară foarte bine întemeiată şi argumentată, ci dintr-o credinţă moştenită de la părinţi sau dezvoltată în mediul social (şcoală, Biserică); bătrânii, care trăiesc pelerinajul ca o manifestare a parohiei şi vin împreună cu preotul în cadrul unui grup compact de credincioşi; şi pelerinii urbani, care vin singuri, neînsoţiţi de cele mai multe ori sau în grupuri foarte mici împreună cu membri ai familiei sau prieteni.

Dintre aceste trei categorii de pelerini care trăiesc pelerinajul, nici una nu este vizată de televiziunile comerciale, spune Cristian Curte, ci sunt vizate numai acele persoane care sunt prezente în mod accidental la pelerinaj sau care se remarcă printr-o atitudine ieşită din cadrul pelerinajului. Redactorul de la Radio România a mai arătat că de vină pentru această atitudine a mass-mediei laice sunt privitorii şi cei care îşi formulează o părere despre pelerinaj numai pe baza a ceea ce arată presa, şi a dat exemplul unei persoane care, după ce a participat la un pelerinaj, a spus că acesta „nu seamănă cu nimic din ceea ce vedea la televizor“. 

„Cel mai bine este să fii la pelerinaj, să fii acolo prezent concret cu sufletul şi cu trupul”

Diferenţa dintre un reportaj despre pelerinaj realizat de Radio Trinitas şi un reportaj despre acelaşi subiect realizat de un radio laic a fost ilustrată de Ciprian Olinici, director general Radio Trinitas. Tabloul pelerinajului pentru radioul laic a inclus şi elemente care, deşi sunt prezente în cadrul acestei manifestări, nu caracterizează atitudinea generală a participanţilor: cerşetorii, comercianţii, sarmalele împărţite, prezenţa numărului jandarmilor etc. Reportajul realizat de Radio Trinitas a evidenţiat însă, prin contrast, ethosul pelerinilor: nevoinţa lor, gândurile, rugăciunile pe care le fac aşteptând la închinare şi experienţa personală legată de ajutorul sfinţilor în diferite contexte ale vieţii lor.

Răzvan Bucuroiu de la TVR 3 a arătat că, deşi televiziunile sunt prezente întotdeauna la un pelerinaj, ele nu pot să prezinte în mod plenar un pelerinaj religios şi nici nu trebuie să se aştepte acest lucru de la acestea. „Televiziunile, în afară de faptul că produc emoţie înaintea marelui eveniment, nu pot să transmită întru totul atmosfera care se derulează în cadrul unui asemenea eveniment. Cel mai bine este să fii la pelerinaj, să fii acolo prezent concret cu sufletul şi cu trupul la racla cu moaştele sfântului pe care tu îl cinsteşti. Televiziunile pot să încălzească momentul, pot să îl pregătească, pot să creeze acea emoţie şi acea aşteptare, dar pelerinajul în sine este la faţa locului“, a spus Răzvan Bucuroiu.

 Cercetătorul Mirel Bănică a spus că pelerinajul este atrăgător pentru mass-media din următoarele motive: omul modern are nevoia de consum spiritual, chiar dacă acesta se transmite prin mijloace de comunicare moderne; societatea are nevoie de spectacol şi de emoţie; pelerinajul furnizează un sentiment de bine chiar şi celor care nu participă în mod direct, dar află despre acesta de la televiziuni.

În cadrul dezbaterii, pr. Nicolae Dima, director Trinitas TV, a vorbit despre pelerinajul la Sfântul Cuvios Dimitrie din perspectiva televiziunii Patriarhiei Române, iar Valentin Beloiu a oferit o prezentare teoretică a pelerinajului în contextul societăţii moderne. La eveniment au mai fost prezenţi pr. dr. Nicolae Dascălu, directorul publicaţiilor „Lumina“ şi coordonatorul Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, profesori din cadrul facultăţii şi numeroşi studenţi.

(Sursa: arhiepiscopiabucurestilor.ro)