La Universitatea "Petre Andrei" (UPA) din Iași a avut loc astăzi workshopul cu tema "Religiozitatea omului contemporan - O abordare interdisciplinară a comportamentului religios". Evenimentul a reunit specialiști, cadre didactice și studenți, persoane interesate de fenomenul religios contemporan și de abordarea științifică a religiei.
Dezbaterea a abordat mai multe probleme legate de comportamentul religios, religia în era internetului, impactul globalizării asupra religiei, tinerii și religia etc. La întâlnirea moderată de lect. univ. drd. Sebastian Năstuță, de la UPA, au participat asist. univ. drd. Sorin Mihalache, secretar general al Centrului de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filozofie și Știință al Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, pr. Cornel Cadar, consilier cultural al Episcopiei Romano-catolice de Iași, prof. univ. dr. Mihai BACIU, decanul Facultății de Științe Politice și Administrative al UPA din Iași precum și profesori sau studenți ai UPA. În cadrul discuțiilor, lect. univ. drd. Sebastian Năstuță a amintit de două teorii sociologice ale religiosului în societate. “În formele de manifestare ale religiosului au intervenit transformări generate de societatea în care ne aflăm. Religia s-a transformat, însă nu e vorba de o cădere a sentimentului religios ci de o altă formă a lui. În acest sens aș invoca două teorii sociologice care au fost fundamentate în anii â70. Una dintre ele aparține lui Peter Berger și se numește «Baldachinul religios», care fundamentează tendința spre secularizare. În măsura în care într-o societate nu există un baldachin religios sau lipsesc structurile de plauzabilitate religioase, automat sentimentul religios va scădea din intensitate. În felul acesta poate fi explicată transformarea sau diferența dintre religiozitatea din mediul rural și cel urban. Biserica este mult mai vizibilă în comunitatea rurală. În momentul în care mergi spre spațiile urbane cu atât mai mult căutarea reliozității capătă forme noi. Teoria economiei religioase spune că în mediul religios există cerere și ofertă. Există oameni care au nevoie de ofertă religioasă și există instituții care oferă ceva religios. Astfel, între instituțiile religiose se instalează o formă de concurență, care face ca mesajul să fie mult mai mediatizat. Aici avem grupări religiose care pun accent pe felul în care o persoană vorbește sau pe felul în care știi să răspunzi la o întrebare. Grupările înființate în sec. XVIII, începutul sec. al XIX-lea în SUA insistă foarte mult pe aspectul promovării structurate și al transmiterii foarte organizate și bazate pe principiile comunicării“, a explicat lect. univ. drd. Sebastian Năstuță.
Necesitatea religiozității tinerilor
Spre finalul întâlnirii, asist. univ. drd. Sorin Mihalache a amintit că în 1993, Bienala de la Whitney Museum, New York, exemplifica răsturnările recente ale conceptului de frumos reflectat în artele plastice, lansat ca un manifest menit să pună în miezul realității artistice marginalul. Evenimentul consacrat noii maniere de a privi frumosul era alcătuit dintr-o selecție de lucrări șocante realizate în diverse stiluri și tehnici grafice. „Aceasta este o lume care propune valori dintr-o poziție de forță, pentru că artiștii sunt formatori de opinii. Această lume în care nu există alb sau negru pătrunde în curentele post moderne ale cinematografiei și formează opinii, vederi, anumite viziuni despre viață. Ce face societatea pentru ca să nu-și împropieze aceste credințe? E foarte greu să mai avem o viață a comunității în care binele este egal cu răul. Astfel, exemplul face trimitere la necesitatea religiozității tinerilor și a felului în care sunt dependenți de cultura în care se manifestă azi lumea“, a spus asist. univ. drd. Sorin Mihalache. (Constantin CIOFU)