Nicolae Timofti a obţinut voturile celor 58 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), trei voturi ale grupului socialist condus de Igor Dodon şi votul deputatului neafiliat Mihai Godea. Astfel, cu 62 de voturi, Nicolae Timofti a devenit cel de-al patrulea preşedinte al Republicii Moldova. Parlamentul a adoptat un proiect prin care a luat act de alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte. Alegerile de vineri, 16 martie, urmează să fie validate de Curtea Constituţională.

Republica Moldova a avut până acum trei preşedinţi: Mircea Snegur (1990-1996), Petru Lucinschi (1996-2001), Vladimir Voronin (două mandate: 4 aprilie 2001-11 septembrie 2009) şi doi preşedinţi interimari - Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009-28 decembrie 2010) şi Marian Lupu (de la 30 decembrie 2010 până în martie 2012).

„Vectorul european este prioritatea noastră“

De la tribuna Parlamentului de la Chişinău, noul preşedinte a reiterat viziunile sale pro-europene. El s-a declarat încrezător că Republica Moldova va deveni stat membru al UE. „Vectorul european este prioritatea noastră şi sunt încrezător că o să reuşim să ajungem unde ne-am propus“, a declarat președintele Republicii Moldova.

Preşedintele Parlamentului Moldovean, Marian Lupu, a afirmat că odată cu alegerea preşedintelui, Republica Moldova intră pe un făgaş de normalitate şi stabilitate. De asemenea, potrivit directorului general al Agenţiei de presă de stat Moldpres, Vlad Darie, alegerea preşedintelui va genera destrămarea treptată a Partidului Comuniştilor, principala forţă de opoziţie. Preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a declarat vineri, după aflarea rezultatului, că Republica Moldova trebuie să se concentreze acum, după ce ţara a depăşit problemele instituţionale, pe agenda ambiţioasă de reforme europene. „PE a fost implicat masiv în a ajuta Republica Moldova să depăşească această provocare. Salut sprijinul declarat al noului preşedinte ales pentru parcursul pro-european al ţării sale. Aştept cu nerăbdare să îl întâmpin la Parlamentul European. Acum, când Republica Moldova şi-a depăşit problemele instituţionale, conducerea ei se poate concentra pe agenda ambiţioasă de reforme europene. Republica Moldova poate conta pe sprijinul PE în această provocare“, a declarat Schulz.

Potrivit acestuia, provocările imediate sunt lansarea discuţiilor privind o zonă de comerţ liber, cuprinzător şi profund şi următoarea rundă de negocieri de la Viena privind soluţionarea problemei transnistrene.

Nicolae Timofti s-a născut la 22 decembrie 1948  în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti (Nord-est), în familia unor deportaţi în timpul regimului sovietic. În anul 1972 a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova, după care a activat câţiva ani la Ministerul Justiţiei. Are o experienţă judiciară de 36 de ani, timp în care a deţinut mai multe funcţii, inclusiv pe cea de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, de unde a fost demis în 2001, la scurt timp după venirea Partidului Comuniştilor la putere. Din martie 2011 este preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, instituţie care are ca scop asigurarea independenţei puterii judiciare şi efectuarea controlului asupra activităţii judecătorilor. Nicolae Timofti este căsătorit, are trei fii, dintre care unul este jurnalist.