În 10 iulie 1466, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a pus piatra de temelie a Mănăstirii Putna. În 10 iulie 2016, în zi de duminică, se vor împlini 550 de ani de la acest eveniment din istoria mănăstirii. Încă din anul 2009, viețuitorii mănăstirii s-au gândit la acest eveniment, de aceea au depus un proiect la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, intitulat „Restaurare, modernizare și conservare a patrimoniului cultural național și a infrastructurii conexe la Mănăstirea Putna”, proiect care urmărește să îmbrace în haină de sărbătoare mănăstirea. Suma alocată pentru acest proiect este de 3.278.885 de euro (cu TVA), din care 629.093 euro reprezintă TVA-ul, contribuția Uniunii Europene fiind de 2.556.764 euro (fără TVA), adică 98% din valoarea proiectului. Lucrările prevăzute în proiect sunt: schimbarea învelitorii întregului complex monahal, înlocuindu-se tabla zincată din 1968 de pe următoarele construcții din incinta mănăstirii: corpul de chilii de pe latura de nord, zidul de incintă, Casa Domnească, accesul la Turnul Tezaur, accesul la Turnul Eminescu; refacerea aleilor pietonale cu piatră cioplită; crearea de căi de acces speciale pentru persoanele cu dizabilități; reabilitarea rețelelor electrice, termice și sanitare; refacerea centralei termice.

Grija pentru Mănăstirea Putna, o datorie lăsată de Ștefan

Proiectul cuprinde și un lucru de maximă urgență și strictă necesitate: refacerea drenului din jurul bisericii mari a monumentului care străjuiește mormântul marelui voievod, pentru înlăturarea apelor pluviale și a infiltrațiilor de apă subterane. În urma derulării proiectului, nădăjduim, cu darul lui Dumnezeu, ca aceste lucrări să îmbrace Putna într-o aleasă haină de sărbătoare, vrednică de un lăcaș ce este Ierusalim al neamului românesc și altar al conștiinței naționale, după cum i-a identificat Mihai Eminescu firea și rostul acestei mănăstiri. Ele sunt necesare, deoarece un număr foarte mare de români vin, măcar o dată în viață, să se închine la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare. Ei îl caută aici pe acest părinte al neamului nostru și doresc să plece la casele și familiile lor cu mesajul pe care necropola Sfântului Ștefan l-a avut dintotdeauna: un mesaj pentru neam și pentru țară, pentru păstrarea adevărurilor de credință, pentru păstrarea valorilor noastre naționale. Împlinirea acestei dorințe face ca Putna să fie iubită și îndrăgită de toți românii. A purta de grijă Mănăstirii Putna este o datorie lăsată de Ștefan cel Mare urmașilor săi. De aceea, după trecerea sa la cele veșnice, voievozi precum Bogdan al III-lea, Petru Rareș, Ieremia Movilă, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu și alți conducători au simțit și au împlinit datoria de a purta de grijă acestui sfânt lăcaș. Ei nu au uitat că aici își doarme somnul de veci Părintele, cel care a fost, până la adânci bătrânețe, eroul, apărătorul țării și al poporului. Conservarea și restaurarea monumentelor istorice și păstrarea lor în bune condiții sunt firești, fiind gesturi ale respectului față de înaintași, față de moștenirea sfântă a lor, și ale responsabilității de a transmite această moștenire pe mai departe. Valorile de patrimoniu sunt certificatul de naștere al poporului român și trebuie păstrate cu aceeași dragoste și prețuire pe care le avem față de cei care ne-au dat viață. Patrimoniul cultural și spiritual face parte din însăși ființa neamului nostru. De aceea, joi, 27 martie 2014, s-a semnat acest proiect, între starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, și viceprim-ministrul Liviu Dragnea. Conducerea mănăstirii mulțumește pe această cale tuturor celor care au sprijinit-o pentru această reușită. Nădăjduim, cu ajutorul lui Dumnezeu, al Maicii Sfinte și al marelui ctitor, Sfântul Voievod Ștefan, să vedem finalizat acest proiect. (Arhimandrit Melchisedec Velnic împreună cu viețuitorii Mănăstirii Putna)