Guvernatorul BNR a subliniat că, "pentru o ţară cu un PIB de 110 miliarde de euro, este foarte greu să suporţi o scădere de 10 miliarde de euro, într-un singur an, a intrărilor de capital". Isărescu a precizat că, în 2009, nu a crezut semnalele agenţiilor de rating, care arătau că România se afla în pragul unei situaţii de "sudden stop" (oprirea bruscă a intrării de capitaluri străine - n.r.), dar că România a reuşit să reacţioneze la timp.

"Cheia care a evitat oprirea bruscă a intrării capitalurilor străine şi, mai ales, retragerea acestora a fost încheierea acordului cu FMI şi UE", a spus guvernatorul BNR, care a subliniat că au fost cele mai scurte negocieri ale unui contract cu Fondul, în condiţiile în care au durat "numai trei luni". "Astfel, a fost asigurată intrarea în ţară a altor cinci miliarde de euro. Şocul ar fi putut fi mai mic dacă accesarea fondurilor europene ar fi fost mai mare, deoarece acestea ar fi putut suplini o parte din intrările de capital străin care încetaseră", a precizat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai apreciat că, până în 2007, modelul de creştere economică din România a fost bazat pe investiţii, "dar s-a umflat consumul", apoi, în 2010 şi la începutul lui 2011, principalul motor al creşterii economice au devenit exporturile. "În momentul de faţă, dacă se hotărăşte ca politicile macroeconomice să stimuleze protecţia socială, va creşte consumul şi economia se va supraîncălzi. În 2006-2008, România a fost inundată de capitaluri externe, iar apoi inundaţia s-a transformat în secetă, pentru că mixul de politici nu a fost adecvat", a afirmat Mugur Isărescu, care a avertizat că "acum ne aflăm în faţa unui nou ciclu şi este important să evităm repetarea greşelilor din 2005-2009."