Potrivit astronomilor, ca regulă, ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Astfel, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar 30 octombrie - având 25 de ore - va fi cea mai lungă zi a anului.

Convenţia fusurilor orare a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.

Activitatea de transport feroviar trece la ora de iarnă, ora Europei Orientale; începând de mâine, ora 4.00 va deveni ora 3.00, însă nu se modifică mersul trenurilor în vigoare până la acea dată, informează CFR Călători.

Toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4:00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Totodată, trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4:00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare, după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

Schimbarea orei de două ori pe an are o incidenţă scăzută asupra ceasului biologic uman, spune doctorul belgian Daniel Neu, şef al laboratorului pentru somn din Brugmann, citat de agenţia Belga. „Reacţia diferă de la o persoană la alta, pentru că şi ceasul biologic este diferit, dar este şi flexibilă, adaptându-se bine, în general, la o schimbare de oră“, precizează doctorul. „Unor persoane foarte sensibile le trebuie de la zece zile la două săptămâni pentru a se obişnui cu schimbarea, care se poate compara cu un uşor decalaj orar în cursul unei călătorii“, a adăugat el. Potrivit lui Daniel Neu, copiii sunt mai puţin afectaţi decât adulţii, pentru că ceasul lor biologic este mai suplu.