Aula filialei Iaşi a Academiei Române a găzduit ieri, începând cu ora 9:00, deschiderea lucrărilor Simpozionului Internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Iaşi - Cernăuţi: legături istorice“, eveniment cultural aflat la cea de-a XIV-a ediţie. Printre participanţii la eveniment s-au numărat academicianul Alexandru Zub şi prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, dar şi alţi reprezentanţi ai societăţii culturale româneşti. Simpozionul este organizat de către Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA - Despărţământul „Mihail Kogălniceanu“ - Iaşi, în colaborare cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Academia Română - filiala Iaşi, Centrul Bucovinean de Artă - Cernăuţi şi Societatea „Mihai Eminescu“ din Cernăuţi.

Mesajul de bun venit a fost rostit de către doamna Areta Moşu, vicepreşedintele Asociaţiunii ASTRA, care şi-a început discursul afirmând că „Iaşul a fost şi va fi mereu un loc unde vor rezona marile idei, un spaţiu istoric ce constituie un cadru ideal pentru anvergura momentului şi nobleţea spiritului care ne-a adunat astăzi aici. Trăiesc alături de dumneavoastră un sentiment de împlinire şi de mândrie, pentru că ASTRA înseamnă tradiţie nobilă şi istorie, iar asociaţia vede în dumneavoastră garanţi ai perspectivei şi continuităţii, coagulând în egală măsură trecutul şi prezentul, idealul şi pragmatismul, punându-ne la adăpost de acuze privind cramponarea de tradiţionalism şi concepte revolute.“ După o prezentare succintă a istoriei şi activităţii ASTRA, doamna Areta Moşu a ţinut să mulţumească tuturor celor implicaţi în acest proiect, muzeelor şi instituţiilor culturale şi administrative ieşene, dar şi slujitorilor Bisericii. „Înainte de toate, ne-a stat alături Biserica Română, prin reprezentanţii săi, care au aplecat asupra oaspeţilor noştri binecuvântarea şi bunătatea creştină, alături de rugăciuni pentru sănătatea şi biruinţa dorinţelor lor“, a declarat Areta Moşu.

În continuare, domnul academician Alexandru Zub a rostit o alocuţiune despre ideea de unire şi solidaritate naţională, „care aduc împreună armonia la nivel social. Unirea nu trebuie văzută doar din punct de vedere politic, ci trebuie să-i atribuim şi un sens plenar, susceptibil de a satisface multiple valenţe de ordin individual şi colectiv. Unirea face puterea, dar nu e un scop în sine, ci mai degrabă un instrument al depăşirii egoismului şi al solidarităţii creatoare. Ea însemna credinţă în dreptatea cauzei şi în pronia divină. Ideea unităţii a presupus un spirit solidar, conform realităţilor timpului, iar mesajul nu s-a epuizat încă, într-o lume a destructurărilor postmoderne“, a declarat academicianul Alexandru Zub.

În continuare, a luat cuvântul domnul prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, care a adus în discuţie problema naţiunii române în contextul redefinirii identităţilor naţionale la nivel european. Au urmat apoi câteva discursuri ale invitaţilor şi reprezentaţilor ASTRA din Cahul, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Caraş-Severin, Covasna şi Harghita, toate având ca idee centrală faptul că „ASTRA înseamnă românism“.

La final, au fost lansate cartea coordonată de către domnul Iulian Pruteanu - Isăcescu, „Românii din afara graniţelor ţării. România-Moldova-Ucraina - împreună spre Europa“, alături de două numere ale revistelor „Sud-Vest“ - Almanah istorico-cultural în limba română pentru cititorii din Sudul Basarabiei, anul I, nr. 3, octombrie 2012, şi „Revista română“, anul XVIII, nr. 4 (70), noiembrie 2012. Aceste lucrări conţin o tematică largă, înglobând domenii precum Teologie, Filosofie, Filologie, Drept, Relaţii Internaţionale sau Ştiinţele comunicării.

Simpozionul se desfăşoară pe trei secţiuni: Istorie, cultură şi civilizaţie românească, Limbă şi literatură română şi Religie şi spiritualitate. Între lucrările prezentate la sesiunile de comunicări, se regăsesc titluri precum: „Petru Movilă - un ctitor cultural şi mitropolit providenţial“, „Biserica Ortodoxă din Basarabia înainte şi după 1940. Tradiţii şi actualitate“ şi „Despre poetul, prozatorul şi publicistul Mihai Eminescu în viziunea Bisericii“. Activităţile simpozionului vor cuprinde în zilele următoare şi vizitarea unor obiective culturale, precum şi mese rotunde şi conferinţe la Cernăuţi, Herţa, Hotin, Edineţ şi Soroca.