Unul din doi români va suferi, în viitor, de o alergie

17 Mai 2012 22:47 Social

Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, în prezent estimându-se că aproximativ 20% din populaţia mondială şi 25% din cea europeană suferă de astfel de afecţiuni. Specialiştii estimează că în actualul ritm, în viitor, unul din doi oameni va avea o astfel de afecţiune.

Bolile alergice se pot manifesta la nivelul pielii şi mucoaselor (urticarie, angiodem cu sau fără localizare de gravitate), la nivel digestiv (alergii alimentare, diaree, meteorism abdominal), la nivelul ochilor (conjunctivită alergică), la nivelul căilor respiratorii (rinită, astm bronşic alergic) sau chiar la nivelul întregului organism (reacţii sistemice - şoc anafilactic). Alergiile respiratorii sunt cele mai cunoscute, printre acestea numărându-se rinitele, rinosinuzitele, astmul bronşic alergic.

Alergiile respiratorii se pot manifesta sezonier sau zi de zi (peren), în funcţie de prezenţa alergenului cauzator, şi se pot prezenta în forme diferite de severitate.

Cei mai frecvenţi alergeni respiratori sunt acarienii din praful de casă, mucegaiurile, polenurile, epiteliile şi perii de animale de companie - câini, pisici, iepuri, porcuşor de Guineea.

Alergiile alimentare se manifestă rapid după ingerarea alimentului alergenic şi se manifestă prin prurit orofaringian, erupţii cutanate pruriginoase, edeme (umflături) la nivelul feţei, limbii (acesta din urmă reprezintă edem cu localizare de gravitate, putând determina sufocare şi deces prin insuficienţă respiratorie acută), greaţă, vărsături, diaree sau uneori reacţii brutale ale întregului organism, asociate cu scădere de tensiune arterială (şoc anafilactic).

Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vacă, albuşul şi gălbenuşul de ouă, alunele, arahidele, soia, peştele, ţelina, morcovul, făina de grâu, roşiile, kiwi, bananele, cafeaua, cacao, piersicile, caisele. Teoretic, orice proteină alimentară poate fi alergenică. Alergia alimentară se întâlneşte cel mai frecvent la copii, dar este destul de des întâlnită şi la vârsta adultă.

Pe lângă aceste două categorii există şi alte tipuri de alergii: alergii la veninul de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale.

Testarea cutanată prick este cea mai utilizată (folosind soluţii standardizate de alergeni pentru testare), cea mai ieftină şi mai rapidă (rezultatele se obţin în 15-20 de minute) şi este mai bine corelată cu adevăratele sensibilizări alergice, relevante pentru simptomele pacientului.

Metoda este non-agresivă, nedureroasă şi nepericuloasă, dacă este efectuată corect, în corelaţie cu istoricul alergic al pacientului şi cu stadiul de boală. Pentru o bună interpretare a testării, este necesară întreruperea administrării oricărui tratament antialergic, cu minimum trei zile anterior efectuării acesteia.

Testarea alergologică din sânge se indică doar pentru pacienţii la care nu se pot respecta condiţiile unei testări cutanate corecte; sunt investigaţii invazive (presupun recoltare de sânge venos), sunt mult mai scumpe, iar rezultatele se obţin, în funcţie de laborator, în câteva zile.

Prima măsură de tratament, evitarea alergenelor, reprezintă o etapă esenţială în tratamentul bolilor alergice.

Citește alte articole despre: boală, alergii

Ultimele din categorie