Satul tradiţional, revalorizat la Muzeul Unirii din Iaşi

Social

Satul tradiţional, revalorizat la Muzeul Unirii din Iaşi

    • Satul tradiţional, revalorizat la Muzeul Unirii din Iaşi
      Satul tradiţional, revalorizat la Muzeul Unirii din Iaşi

      Satul tradiţional, revalorizat la Muzeul Unirii din Iaşi

    • Satul tradiţional, revalorizat la Muzeul Unirii din Iaşi
      Satul tradiţional, revalorizat la Muzeul Unirii din Iaşi

      Satul tradiţional, revalorizat la Muzeul Unirii din Iaşi

Duminică, Muzeul Unirii din Iaşi a fost gazda unui eveniment cultural ce a vizat readucerea în atenţia publicului a satului tradiţional românesc: lansarea a două cărţi: „Monografia comunei Cristineşti din judeţul Botoşani“ şi „Simbolistica pragului în credinţele şi obiceiurile românilor“, ambele lucrări aducând mărturii dintr-o civilizaţie rurală aproape dispărută.

Evenimentul găzduit duminică de Muzeul Unirii din Iaşi a adunat laolaltă ieşeni iubitori ai tradiţiilor, dubla lansare de carte semnată de etnologul Angela Paveliuc Olariu fiind însoţită şi de o expoziţie de artă populară românească, pe care cei prezenţi au putut să o viziteze. La manifestare au fost prezenţi criticul de artă Valentin Ciucă, Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal „Moldova“, primarul comunei Cristineşti, Marinel Stredie, precum şi numeroşi oameni de cultură ieşeni, iubitori ai tradiţiilor autentice româneşti. „Satul tradiţional românesc nu este o formulă oarecare. De-acolo au izvorât adevăratele valori, acolo găsim ecoul unor obiceiuri şi credinţe care formează toate la un loc spiritualitatea poporului nostru, acolo etnograful găseşte motiv să se întoarcă mereu şi să scrie despre aceste lucruri“, a mărturisit publicului prezent la lansare Angela Paveliuc Olariu.

„Monografia comunei Cristineşti din judeţul Botoşani“ reprezintă o radiografie a satului tradiţional, aşa cum l-au cunoscut chiar autorii lucrării, profesorul de istorie Ioan Murariu şi etnologul Angela Paveliuc Olariu. Este un volum ce reuneşte aspecte ale vieţii sociale şi culturale ale acestei vechi aşezări botoşănene, apropiindu-se chiar de o cercetare de tip sociologic. Cei doi autori au surprins în acest volum istoria aşezării, ocupaţiile de bază ale oamenilor, portul popular, obiceiurile şi tradiţiile de peste an, specificul etnografic al acestei zone. De altfel, volumul cuprinde date referitoare la o zonă mai largă de interes etnografic şi istoric, ce reuneşte localităţile Cristineşti, Dămileni, Fundu Herţei, Baranca şi Poiana din judeţul Botoşani.

Cea de-a doua carte lansată în cadrul evenimentului de duminică, „Simbolistica pragului în credinţele şi obiceiurile românilor“, prezintă sintetic simbolistica românească referitoare la pragul casei, acest spaţiu atât de special în credinţa populară. Astfel, aici se regăsesc ritualurile legate de „prag“, care acompaniau viaţa omului în principalele etape de trecere: naşterea, căsătoria, moartea. „Pragul reprezintă un spaţiu consacrat care desparte două lumi: locuinţa ţărănească, spaţiu binecuvântat şi apărat de divinitate, microcosmosul, cum îi spunem noi, etnografii, şi macrocosmosul, spaţiul înconjurător, bântuit de forţe malefice, mai ales în anumite perioade ale anului (în ajun de mari sărbători). Câte lucuri rele nu li s-ar putea întâmpla oamenilor din casă, dacă n-ar respecta spaţiul acesta!“, a rezumat autoarea rolul pragului în credinţa omului simplu. „Cartea este cu adevărat tulburătoare. Această carte minionă este atât de densă, încât îţi dă senzaţia monumentalului. Prin cărţile şi muzeele pe care le-a făcut, Angela Paveliuc Olariu a lăsat urme. A slujit pe aceia care au fost anonimii celebri ai acestui pământ“, a apreciat criticul de artă Valentin Ciucă. (Otilia Bălinişteanu)