Slujbă de pomenire pentru foştii deţinuţi politici şi deportaţi în Bărăgan
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Deportaţi în Bărăgan, Filiala Mehedinţi, a organizat sâmbătă, 18 iunie, o serie de manifestari comemorative cu ocazia implinirii a 60 de ani de la deportările în Bărăgan.
Astfel, a avut loc un ceremonial comemorativ solemn, aflat sub semnul unor răscolitoare trăiri şi aduceri aminte, în faţa monumentului dedicat victimelor comunismului.
Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a oficiat slujba parastasului pentru sufletele tuturor mehedinţenilor ce s-au mutat la Domnul şi au trecut prin grele încercări în timpul deportărilor şi strămutărilor de amploare în Câmpia Bărăganului.
La monumentul ridicat în parcul Dragalina din Drobeta Turnu Severin, numeroşii membrii ai asociaţiei au înălţat timp de câteva minute, împreună cu ierarhul locului şi cu preoţii, rugăciune în memoria celor apropiaţi ai lor care au pierit în timpul regimului comunist fără să fi avut vreo vină şi au depus jerbe de flori.
La sfârşitul slujbei de pomenire, Preasfinţitul Părinte a vorbit despre obligaţia morală de a comemora fiii neamului, trecuţi prin lagăre şi închisori:
„Se cuvine să ne aducem aminte de acei oameni care au trebuit în miez de noapte să îşi lase agoniseala de o viaţă şi să fie deportaţi în lagărele de concentrare forţată din Câmpia Bărăganului sau să fie închişi sub acuzaţia de trădare. Este de datoria noastră ca, acum când se împlinesc 60 de ani de la tristele evenimente de care au avut parte fiii neamului nostru românesc, să îi comemorăm ca pe nişte eroi ai neamului.”
În urmă cu 60 de ani, câteva mii de familii din Drobeta Turnu Severin şi din întreg judeţul Mehedinţi au fost deportaţi în Bărăgan, fără a avea cunoştinţă de vreo vină săvârşită.
În contextul încordării relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, exclusă în 1948 din Comintern, graniţa dintre cele două ţări a devenit o zonă sensibilă pentru guvernul comunist de la Bucureşti. Etniile prezente aici, în special în Banat, erau considerate drept "elemente cu un factor ridicat de risc". Urmând modelul sovietic, pe 15 martie 1951 Ministerul de Interne al Republicii Populare România a dat un decret de stramutare a acestei populatii.
Deportările în Bărăgan au fost o acţiune de amploare întreprinsă de regimul comunist din România, cu scopul de a reloca forţat populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi în Câmpia Bărăganului.
Membrii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Mehedinţi, împreună cu foştii deportaţi în Bărăgan se vor aduna şi pe 29 iunie, la monumentul victimelor comunismului de la Izverna - Mehedinţi, pentru a comemora pe eroii martiri căzuţi în timpul regimului ateist.
În contextul încordării relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, exclusă în 1948 din Comintern, graniţa dintre cele două ţări a devenit o zonă sensibilă pentru guvernul comunist de la Bucureşti. Etniile prezente aici, în special în Banat, erau considerate drept "elemente cu un factor ridicat de risc". Urmând modelul sovietic, pe 15 martie 1951 Ministerul de Interne al Republicii Populare România a dat un decret de stramutare a acestei populatii.
Deportările în Bărăgan au fost o acţiune de amploare întreprinsă de regimul comunist din România, cu scopul de a reloca forţat populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi în Câmpia Bărăganului.
Membrii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Mehedinţi, împreună cu foştii deportaţi în Bărăgan se vor aduna şi pe 29 iunie, la monumentul victimelor comunismului de la Izverna - Mehedinţi, pentru a comemora pe eroii martiri căzuţi în timpul regimului ateist.
sursa: episcopiaseverinului.ro
