Linguri, linguroaie şi polonice de colecţie, expuse la Muzeul Unirii

12 August 2012 22:59 Vlad Enea Social

Muzeul Etnografic al Moldovei şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova propun ieşenilor o incursiune în tainele unui vechi meşteşug popular - cioplitul lemnului - şi prezintă spre încântare aproximativ 150 de linguri, linguroaie, polonice, furculiţe şi cuţite din lemn, ce fac parte din patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei şi Muzeului Municipal Paşcani, dar şi din colecţia particulară a artiştilor populari Vasile şi Maria Neamţu din Nemţişor (Neamţ).

Obiecte artistice meşteşugite de oameni dedicaţi lemnului şi folosite în gospodăriile arhaice sunt expuse la Muzeul Unirii, în cadrul unei expoziţii temporare deschisă publicului vizitator până la data de 2 septembrie 2012. Evenimentul, organizat de Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, în colaborare cu Primăria Municipiului Iaşi şi Muzeul Municipal Paşcani, propune aproximativ 150 de piese, „reprezentative pentru înţelegerea unor aspecte din viaţa cotidiană a comunităţilor arhaice“, după cum a precizat etnograful Marcel Lutic. „Impresionează decorul unor linguri şi linguroaie care, dincolo de arta intrinsecă, duc cu gândul la menirea magică de apărare a omului şi a locului de influenţa spiritelor nefaste“, arată organizatorii.

Prin această expoziţie, organizatorii doresc nu doar să evoce legăturile intrinseci, subtile, aproape ezoterice, care au existat odată între creierul uman, mână, lingură (ca prelungire sau substitut al mâinii!), dar şi alimentaţia arhaică şi cultul dendrolatric, exprimat prin folosirea anumitor esenţe lemnoase la confecţionarea lingurilor şi a linguroaielor.

Cea mai mare parte a pieselor expuse face parte din patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei şi al Muzeului Municipal Paşcani, dar şi din colecţia particulară a lui Vasile şi Maria Neamţu, artişti populari cioplitori în lemn din localitatea Nemţişor-Vânători, judeţul Neamţ.

Lemnul de răchit şi de plop, cele mai bune pentru cioplirea lingurilor

Încă de la apariţie, lingura a avut un rol întreit: utilitar, estetic, dar şi magico-simbolic, după cum ne spune etnograful Marcel Lutic. Acesta precizează că lemnul folosit pentru cioplirea unei linguri era cel de răchită, de plop, de tei, de paltin, de perj (prun) ori de tisă, fapt susţinut de Mihai Lupescu, cel care a scris prima cercetare din perspectivă antropologică a bucătăriei româneşti. Cele mai bune şi mai frumoase linguri sunt cele de tisă, de perj (prun) ori paltin.

„Lingurile sunt cioplite fie în lemn de esenţă moale (plop, tei, arin), mai uşor de modelat, fie în lemn dens şi colorat de păr, paltin, nuc, cireş, tisă, care permit o cizelare mai fină. Meşterii le-au crestat cu multă măiestrie, după modele moştenite prin tradiţie, uzitând de motive decorative florale, zoomorfe, antropomorfe, geometrice, astrale sau cosmice, liber desenate sau mixte“, mai spune etnograful Marcel Lutic.

Vizitatorii acestei expoziţii pot admira linguri, linguroaie, polonice, furculiţe şi cuţite crestate cu multă migală, care recreează un univers arhaic al satului românesc; lingura de lemn, cu numeroasele sale întrebuinţări, unele păstrate chiar şi în zilele noastre, va fi privită atât din punct de vedere ornamental, cât şi din punct de vedere al legăturii sacre ce se formează în cadrul familiei, la momentul desfăşurării mesei ori a ospăţului. „Aparent, modul în care mâncau cei de dinaintea noastră este lipsit de prescripţiile igienice atât de clamate astăzi, însă, dacă vom raporta gesturile lor numai la igienă, riscăm să nu înţelegem alte chestiuni mult mai relevante pentru universul arhaic, precum comuniunea cu toţi şi toate, solidaritatea, rânduiala ş.a. Masa în sine - în timpul desfăşurării unei mese sau a unui ospăţ - devenea sacră, ea fiind atunci un adevărat „altar“ al familiei sau al neamului respectiv. În aceste condiţii, orice participant la acel ospăţ sau un simplu obiect aşezat pe masă se încarcă de sacralitate şi devine purtător al manei“, a încheiat Marcel Lutic, etnograf la Muzeul Etnografic al Moldovei şi preşedinte al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova.

Linguri de vânzare

Expoziţia temporară „Linguri, linguroaie, polonice“, organizată până la începutul lui septembrie la Muzeul Unirii din Iaşi, cuprinde şi creaţii contemporane ale unor artişti populari membri ai Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova. Astfel, ieşenii au posibilitatea să achiziţioneze linguri şi linguroaie lucrate de Florin Cramariuc din Suceava, Viorel Marian din Fălticeni - Suceava, Avram Roşca din Bălăceana-Ciprian Porumbescu - Suceava, Ioan Laza din Iaşi, Mircea Mihăilescu din Hârlău - Iaşi, Maricel Apalaghiei din Hulub-Dângeni - Botoşani, Ticu Ungureanu din Epureni - Vaslui, Ştefan Grigoriu din Târgu Neamţ, Valentina Acasandrei din Iaşi şi Lucica Ciobanu din Bălţaţi - Iaşi.

Tot pe parcursul întregii luni august, la Galeriile de Artă ale Ateneului Tătăraşi este organizată expoziţia cu vânzare „Ascultând lemnul“, semnată de sculptorul Mircea Mihăilescu din Hârlău. Aici, vizitatorii pot cumpăra orice obiect expus.

De la același autor

Ultimele din categorie