Biserica Armenească din Insula Akdamar a Lacului Van, cu o vechime datând din secolul X, va putea fi redeschisă, pentru a-i fi “vindecate rănile“, după cum precizează, în publicațiile din străinătate din ultimele zile Agenția Reuters in editia US.
Curtea acesteia, în care pot fi văzute mai multe pietre funerare și cruci, împrăștiate printre buruienile din grădină, demonstrează “un trecut traumatic, care bântuie Turcia și Armenia, și în ziua de azi.
Arhitectura bisericii se bazează pe o formă dezvoltată în mai multe secole ale Armeniei timpurii; cel mai cunoscut exemplu fiind cel Bisericii Sf. Hripsime din Echmiadzin, din sec. VII, cuprinzând o turlă cu acoperiș conic.

Importanța unică a Catedralei Sfintei Cruci provine din multitudinea de basoreliefuri aflate pe suprafața exterioară a acesteia, fiind sculptate scene biblice care ii împodobesc zidurile. Sensul existenței acestor basoreliefuri a devenit obiectul unor interpretări variate. Nu toate speculațiile au fost însă de bună credință - de exemplu, surse turcești susțin existența unor influențe islamice și turcești în spatele acestor basoreliefuri, minimalizând astfel influnețele native armene. Unii cercetători au afirmat că frizele urmăresc în paralel motive găsite și în arta contemporană a umayyazilor - cum ar fi un bărbat cu turban, stiluri arabe ale rochiilor; trimiterile la însemnele regale Sassanian sunt și ele prezente.
În perioada mai 2005 - octombrie 2006, biserica a suferit un program de restaurare controversat, cu un buget declarat de 2 milioane de lire turcești (aproximativ 1,4 milioane $), finanțat de către Ministerul turc al Culturii. Catedrala este oficial redeschisă ca muzeu, din data de 29 martie 2007, în cadrul unei ceremonii la care au participat Ministrul turc al Culturii, oficiali guvernamentali, ambasadori din mai multe țări, Patriarhul Mesrob al II-lea (liderul spiritual al comunității armene ortodoxe din Turcia), o delegație din Republica Armenia, condusă de adjunctul ministrului armean al Culturii, și un grup mare de jurnaliști invitați, de la mai multe organizații de știri din întreaga lume.
Özdemir Çakacak, guvernatorul Van, a descris renovarea bisericii ca fiind "o demonstrație de respect, a Turciei, față de istorie și cultură". Un oficial al Departamentului muzeal de Stat Turc a adăugat: "Noi nu am putut ignora artefactele cetățenilor noștri armeni".
Liderii religioși armeni invitați să participe la ceremonia de deschidere au ales atunci să boicoteze evenimentul, pentru că biserica a fost redeschisă ca muzeu laic. Controverse s-au născut și în jurul crucii de deasupra turlei, din 1915, care a fost înlocuită, iar unii armeni susțineau că rugăciunea trebuie permisă în interior cel puțin o dată pe an. Oficialii turci declarau în mod repetat că nu este oportună prezența unei cruci sau oficierea Liturghiei în ceea ce este acum un muzeu secular.

"Biserica Sfintei Cruci, acum un muzeu de stat, a devenit simbol al unui proces sinuos de reconciliere“, Turcia pregătindu-se să îl deschidă în data de 19 septembrie 2010, pentru slujbă religioasă de o zi, ce ar putea deveni un eveniment anual.
"Aceasta biserică este foarte importantă pentru armeni, nu doar pentru cei din Turcia, ci și pentru cei din întreaga lume", a spus Arhiepiscopul Aram Ateshian, un lider spiritual al comunității armene supraviețuitoare în Turcia, pentru Reuters. "Timp de mai multe decenii, nu nu a putut fi vorba de slujba Sfintei Liturghii, fiindcă a fost interzisă de către guvern".
Conform aceeași surse, criticii afirmă că slujba de o zi face parte dintr-o campanie publică de îmbunătățirea a imaginii Turciei ca și candidată UE. (KSLCatalin)