Sâmbătă, Galeriile Anticariat „Dumitru Grumăzescu“ au găzduit un eveniment cultural ce a strâns laolaltă bucovineni  strămutaţi în capitala Moldovei, dar şi ieşeni iubitori ai Bucovinei. Toţi reuniţi să-l primească în mijlocul lor pe Ioan Grămadă, din Câmpulung Moldovenesc, cunoscut ca fiind proprietarul uneia dintre cele mai mari colecţii etnografice din întreaga ţară. Manifestarea a fost prilejuită de lansarea şi la Iaşi a ultimelor cărţi ce poartă semnătura acestui bucovinean: „Întâmplări din viaţa unui colecţionar“, „Întâmplări ce nu puteau fi uitate“, „Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni“ şi „Poezii şi poeme din Bucovina“. Între coperţile acestor cărţi, autorul a adunat crâmpeie din propria viaţă, petrecută în satul tradiţional câmpulungean, mărturii şi întâmplări din Bucovina, acea părticică de Românie care păstrează încă ceva din fibra românească nealterată. „Sunt recunoscător vizitatorilor muzeului meu, pentru că, datorită lor, am început să scriu. Le plăcea cum le explicam despre lucrurile din muzeu şi mulţi au început să-mi dea tot felul de idei şi să-mi spună că după felul în care vorbesc poate-ar trebui să şi scriu. Asta am şi încercat să fac“, a explicat colecţionarul Ioan Grămadă publicului ieşean.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia „Universul Prieteniei“, preşedinte Rodica Rodean, în parteneriat cu Societatea pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina, şi s-a bucurat de prezenţa a numeroase personalităţi ieşene: poeţii Horia Zilieru şi Emilian Marcu, etnograful Emilia Pavel, prof. Vasile Diaconu.

Lansarea celor patru cărţi a fost precedată şi încheiată de un program artistic susţinut de Grupul folcloric „Floare de colţ“ de la Clubul copiilor şi elevilor din Câmpulung Moldovenesc, coordonat de prof. Liviu Boşneag. Micuţele bucovinence au încântat publicul cu o suită de cântece şi dansuri din zona etnografică pe care o reprezintă, întregind, prin splendidele lor costume, imaginea eternei Bucovine.

Cele patru cărţi pe care Ioan Grămadă a venit să le prezinte şi publicului ieşean aduc mărturii despre Bucovina de odinioară, despre oameni şi locuri, despre întâmplări dintr-o copilărie de mult trecută, despre simplitatea şi frumuseţea satului de munte, despre tradiţii şi despre bunele obiceiuri ale gospodarilor de altădată. „Ioan Grămadă scrie lucruri care pleacă de la inimă; sunt stampe din sufletul poporului român, scrise cu dăruire, cu pasiune, de un om care scrie poezia la faţa locului“, a apreciat poetul Emilian Marcu volumul de „Poezii şi poeme din Bucovina“, una dintre cărţile lansate sâmbătă la Galeriile anticariat „Grumăzescu“.

Aplecarea sa pentru tot ce înseamnă tradiţie şi simţire românească l-a determinat pe Ioan Grămadă nu doar să adune tot ce a fost reprezentativ pentru satul tradiţional bucovinean, ci şi să-şi dorească să lase şi aşternute pe hârtie, pentru generaţiile care vor veni, emoţiile, gândurile şi trăirile inspirate de locurile sale natale. În fapt, să descrie Bucovina aşa cum a simţit-o şi a trăit-o în cei 67 de ani. „Ioan Grămadă ne propune o lecţie de viaţă, ne spune că pe pământ omul are foarte puţine lucruri de făcut şi, dacă nu le face cu temeinicie, se cheamă că a trăit mult şi bine, dar degeaba. El este unul dintre cei mai autentici ţărani. Oameni ca el ne fac să existăm cu tot ce este fundamental românesc într-o Europă unită“, a apreciat poetul Emilian Marcu.

„Omul-muzeu“

Născut şi crescut la Câmpulung Moldovenesc, în Capuâ Satului, Ioan Grămadă este astăzi proprietarul uneia dintre cele mai valoroase şi ample colecţii etnografice din ţară. De 36 de ani a strâns în curtea şi gospodăria moştenite de la părinţi, de lângă apa Moldovei, tot ce a fost mai de preţ în satul bucovinean de odinioară. Rezultatele muncii sale neobosite de colecţionar se văd astăzi în cele 12 secţii şi şapte expoziţii în aer liber, amenajate după toată rigoarea unui muzeu etnografic. Cei care trec prin Bucovina n-ar trebui să-l ocolească, pentru că aici pot admira şi reconstitui, măcar cu mintea, lumea satului tradiţional din această zonă: de la port popular, fotografie veche, instrumente muzicale tradiţionale, inventarul gospodăriei ţărăneşti (de la obiectele şi mobilierul utilizat în casă, până la uneltele de lucru, icoane şi carte veche), până la o valoroasă colecţie de ouă încondeiate vechi, unelte pentru meşteşugurile tradiţionale şi un bordei vechi de trei sute de ani. „Un muzeu al satului în Capuâ Satului“, aşa cum îi place lui Ioan Grămadă să spună. „Ioan Grămadă, al cărui muzeu l-am vizitat, mi-a readus în minte sintagma „omul-orchestră“. De fapt, el este omul-muzeu. Pentru că a adunat într-un muzeu numele neamului bucovinean din care se trage. Într-o vreme în care sunt înfricoşat că satul românesc dispare, îmi dau seama că încă o dată Bucovina este o conştiinţă. Bucovina are un om, pe Ioan Grămadă, care se opune uitării, care reîntemeiază ce este mai frumos“, a conturat profilul acestui pasionat colecţionar poetul Horia Zilieru.

De ne va fi dor de ceea ce înseamnă simţire cu adevărat românească, tradiţie şi autenticitate, nu ne rămâne decât să urmăm îndemnul prof. Vasile Diaconu: „Dacă mai vreţi să găsiţi o urmă de românism, urcaţi în tren şi mergeţi în Bucovina!“.