Un capac de cădelniţă datat în secolul VI, dovadă a vechimii obiectelor de uz liturgic

Arhiepiscopia Iaşilor

Un capac de cădelniţă datat în secolul VI, dovadă a vechimii obiectelor de uz liturgic

    • Un capac de cădelniţă datat în secolul VI, dovadă a vechimii obiectelor de uz liturgic
      Capac de cădelniţă din bronz, descoperit la Dorna Cândreni, jud. Suceava, aflat în colecţia Muzeului Bucovinei din Suceava

      Capac de cădelniţă din bronz, descoperit la Dorna Cândreni, jud. Suceava, aflat în colecţia Muzeului Bucovinei din Suceava

În cadrul expoziţiei „Arta pelerinajului. Obiecte din spaţiul est şi sud-est carpatic în secolele IV-XVI“, deschisă până pe 12 noiembrie, la Muzeul Unirii din Iaşi, poate fi descoperită o foarte interesantă secţiune destinată cădelniţelor. Aceste obiecte necesare actului liturgic au fost descoperite cu precădere pe teritoriul Dobrogei (Dinogeţia, Enisala).

În cadrul expoziţiei „Arta pelerinajului. Obiecte din spaţiul est şi sud-est carpatic în secolele IV-XVI“, deschisă până pe 12 noiembrie, la Muzeul Unirii din Iaşi, poate fi descoperită o foarte interesantă secţiune destinată cădelniţelor. Aceste obiecte necesare actului liturgic au fost descoperite cu precădere pe teritoriul Dobrogei (Dinogeţia, Enisala). Ele sunt realizate atât din bronz, cât şi din ceramică, fiind încadrate în secolele V-VI. Una dintre cele mai valoroase astfel de piese este un capac de cădelniţă descoperit la Coşna - Dorna Cândreni, jud. Suceava, găsit într-un depozit de unelte şi piese de harnaşament datate în secolele X-XI. Piesa, de tip sirian, este însă mai veche, fiind datată în secolul al VI-lea. „Capacul de cădelniţă de la Dorna Cândreni se evidenţiază prin materialul din care este confecţionat - bronz, prin forma sa - calotă terminată cu o cruce, precum şi prin modul cum a fost decorat - motive geometrice realizate în tehnica „à jour“. Cădelniţa este un artefact provenind din import. Fiind greu de procurat din centrele bizantine în care se produceau astfel de piese, explică o posibilă utilizare a ei o vreme îndelungată“, explică muzeograful Ioan Iaţcu, curatorul expoziţiei.