La sfârşitul săptămânii trecute, la Timişoara a fost semnată petiţia globală pentru ca statele membre UE să recunoască fibrilaţia atrială ca factor de risc pentru accidentul vascular cerebral şi să ia decizii de economie sanitară pentru a îmbunătăţi prevenţia accidentului vascular. De asemenea, medicii de familie care au participat la Congresul Naţional de Medicina Familiei de la Timişoara s-au înscris în Asociaţia Pacienţilor cu Aritmii (APA). „În străinătate, educaţia pentru sănătate este luată mult mai în serios încă de pe băncile şcolii. La educaţia sanitară mai buna contribuie şi tipurile de asigurări de sănătate care se fac diferenţiat pe categorii de boli, factori de risc - astfel, şi asiguratorul şi pacientul sunt mai informaţi“, a declarat prof. univ. dr. Gheorghe-Andrei Dan, şeful Secţiei Clinice de Cardiologie Colentina, preşedintele ales al Societăţii Internaţionale de Farmacoterapie Cardiovasculară şi director al Registrului Naţional de Fibrilaţie Atrială.

Potrivit acestuia, în ţările occidentale, cultura voluntariatului şi a asocierii grupurilor de persoane cu interese comune este mai dezvoltată decât în România, acestea reuşind să influenţeze legiuitorul din ţările lor. Cea mai importantă diferenţă între România şi alte ţări este nivelul de finanţare din sănătate.

Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii (MS), în anul 2011 în România erau în evidenţă 1.500.000 bolnavi cu boli cardiace ischemice. „Aceasta este numai o subgrupă a bolilor de inimă, din care face parte şi infarctul. O întreagă altă serie de boli de inimă, de boli pulmonare, de boli ale glandei tiroide pot da aritmii. Potenţial, orice boală de inimă poate produce aritmii. Aritmiile, însă, mai pot fi produse şi de boli genetice, o parte dintre ele sunt responsabile de morţile subite ale sportivilor pe stadioane, de droguri, de unele medicamente sau substanţe comercializate ca suplimente alimentare, consumate fără acordul sau la indicaţia medicului“, a declarat dr. Anca Dan, vicepreşedintele APA.