Şi aceasta pentru că teritoriul de astăzi al Turciei a fost leagănul civilizaţiei şi culturii Bizanţului, cu toată splendoarea sa liturgică, culturală, patristică şi ascetică deopotrivă.  

Asia Mică este casa unora dintre cele mai vechi Biserici creştine ale lumii – precum locul de naştere al Sfântului Pavel şi Patriarhia Ecumenică, Biserica mamă a celor mai multe dintre Bisericile ortodoxe autocefale din Europa.

Cu toate acestea, numai 2500 de creştini ortodocşi locuiesc în Turcia. Legea turcească cere ca preoţii şi profesorii creştini ortodocşi trebuie să fie cetăţeni turci, o regulă care cauzează multe probleme Bisericii Ortodoxe din Turcia, şi care ar putea până la urmă să ameninţe supravieţuirea sa instituţională.

Deşi Patriarhia Ecumenică poartă de grijă de 60 de biserici din Istanbul şi împrejurimi, nu are decât 28 de preoţi calificaţi să slujească. De asemenea suferă mult din cauza lipsei de preofesori şi călugări.

Una dintre mănăstirile ortodoxe din Istanbul, Mănăstirea Sfântul Ghoreghe din Buyuk Ada, are mari dificultăţi să primească monahi. Din 1997, trei greci din Sfântul Munte Athos au călătorit înainte şi înapoi de la Istanbul până la Tesalonic, rămânând în Turcia doar câte trei luni cu viză turistică.

Când unul dintre ei, Părintele Kalinik este întrebat de ce vine în Turcia, acesta răspunde: “din voia lui Dumnezeu şi pentru că noi iubim această ţară”.

Patriarhia Ecumenică ar prefer o soluţie mai stabilă la această problemă de personal, una care i-ar permite părintelui Kalinik să rămână în mănăstirea lui.

Şeful Biroului de Presă al Patrairhiei Ecumenice, Părintele Dositei Anagnostopulos, a spus pentru SETimes că cea mai mare speranţă a Patriarhiei este ca actualul guvern turc să redeschidă Şcoala Teologică de la Halki, pe care guvernul a închis-o în 1971.

În prezent, nu există o şcoală pentru pregătirea tinerilor pentru preoţie în Turcia. Părintele Anagnostopulos consideră ca “imperativă” pentru îmbunătăţirea libertăţii religioase în ţară.

Aceasta a remarcat că în 1960 erau aproximativ 200.000 de creştini ortodocşi greci în Istanbul, de o sută de ori mai mulţi decât astăzi.

Conform Părintelui Dositei “presiunea aplicată de guvernele turceşti anterioare” a forţat pe oameni să părăsească ţara. “Această presiune a dispărut  în ultimii ani, dar cei care au plecat, nu au mai revenit”.

Patriarhia speră că cei care vor să se întoarcă în Turcia, vor fi primiţi şi unii dintre ei vor deveni preoţi şi profesori.

O rază de speranţă există. Părintele Anagnostopoulos spune că viitorul Turciei este un viitor al unei “naţiuni multiculturale”. “Mulţi imigranţi vin în Turcia din toate colţurile lumii pentru a găsi de lucru, şi mulţi dintre ei sunt creştini”.

În viitor, ortodocşii din Turcia se roagă pentru ca libertatea religioasă să fie efectivă în Turcia şi creştinii să se poată ruga liber pe pământul în care a înflorit pentru o mie de ani gloria liturgică a Bizanţului.

Traducere şi adaptare: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa: http://www.setimes.com