Hotărârea 2.1 a "U.S. Ninth Circuit Court of Appeals" a confirmat dreptul World Vision de a ține cont de convingerile religioase la angajare. Însă, întrebările pe tema angajarii după criterii religioase sunt departe de a fi depășite, apreciază într-un articol Bobby Ross Jr., postat într-o revistă-magazin de convingere evanghelistă din America, "Creștinismul astăzi".
U.S. Ninth Circuit Court of Appeals s-a văzut pusa în fața unui proces, motivat de discriminarea angajaților și intentat, de către trei fosti angajați concediați, uneia dintre cele mai mari organizații religioase și caritabile ale SUA, World Vision.
Ninth Circuit – care emite uneori decizii (și afiseaza viziuni) liberale – parea îndreptățită să se pronunțe împotriva practicii World Vision de a angaja exclusiv persoane care se conformează statutului organizației, de creștin-ortodox.

Numai ca, în ziua de 23 august 2010, World Vision și avocații săi, printr care Stanley Carlson-Thies, președintele IRFA (Alianța pentru Libertate Religioasă Instituțională), s-a declarat victorioasă.
„Într-un fel, cred că s-ar putea spune că a fost cazul câinelui care nu latră“, a spus Carlson-Thies, după ce s-a oficializat hotărârea 2.1 a Circumscripției IX, în favoarea World Vision.
Carlson-Thies și experții legali pe relația Biserică–Stat au declarat că decizia este o victorie semnificativă pentru organizațiile religioase.
„Credința noastră creștină a stat la baza muncii noastre de când a fost înființată organizația, adică din 1950, iar politica noastră de angajare este vitală pentru integritatea misiunii proprii, de a-i sluji pe cei săraci, urmându-L pe Iisus Hristos“, a declarat World Vision, în timpul sărbătoririi victoriei obținute prin aceasta hotărâre.

În majoritatea cazurilor, Titlul VII din Legea Drepturilor Civile – 1964 interzice angajatorilor privați încadrarea și concedierea personalului pe baza convingerilor religioase. Dar un amendament al Congresului din 1972 a stabilit că bisericile și asociațiile religioase ar putea folosi credința drept criteriu de bază în angajare.

Hotărârea celei de-a IX-a Circumscripții precizează însă că o organizație poate avea un scop religios, fără a se limita la activitățile strict legate de cult, a adăugat Calrson-Thies.

„O organizație poate fi atât umanitară cât și religioasă, în același timp“, a precizat acesta în mesajul transmis.

Ca judecător la a IX-a Circumscripție, Diarmuid F. O“Scannlain a rostit hotărârea majoritară: „World Vision este o organizație non-profit ale cărei eforturi de ajutorare umanitară decurg dintr-un profund sentiment misionar religios“.

Angajații World Vision au fost concediați în luna noiembrie 2006, după ce în urma unei dezbateri s-a stabilit că aceștia nu cred că Iisus Hristos este cu adevărat Dumnezeu și Persoană a Sfintei Treimi.
Un alt Judecător al Circumscripției IX, Marsha S. Berzon, cu altfel de viziuni, a susținut că Parlamentul a favorizat un domeniu restrâns, atunci când a creat excepția angajarii pe baza convingerilor religioase.
„Colegii mei ar putea dori să extindă această excepție la toate organizațiile non-profit care doar ar afirma că sunt motivate de principii religioase“, a scris Berzon.

„Această interpretare ar înclina însă prea mult balanța, împotriva viziunii pluraliste a Parlamentului, spre o societate în care angajatorii s-ar putea auto-declara enclave religioase din care cei cu altă orientare pot fi excluși, în ciuda prestarii unei munci nu neaparat cu conotație religioasă, la fel de bine ca și angajații credincioși.“

Reclamanții care au lucrat la World Vision au susținut că atribuțiile lor de bază erau non-religioase prin natura lor: unul a funcționat ca asistent administrativ, altul în domeniul telecomunicațiilor, și altul – coordonator în privința mobilierului.

World Vision – SUA numără 1200 de angajați și un buget care a depășit 1,2 miliarde $ în anul fiscal 2009. Aproximativ 344 milioane $ - 29 % din total – au provenit din fonduri de la contribuabili.
De ani de zile trenează o bătălie politică asupra chestiunii dacă grupurile religioase care primesc bani federali pentru a furniza servicii sociale pot lua în considerare religia potențialilor funcționari când iau deciziile de angajare sau nu.

„Nimic nu s-a schimbat“, a precizat Ira Lupu, profesor de drept la Universitatea George Washington – Facultatea de Drept și expert în materie de relație Biserică-Stat, după hotărârea Circumscripției IX.
„Ceea ce mi s-a parut interesant a fost că niciunul dintre cei trei judecători prezenti – printre care și judecătorul disident – care ar fi putut hotărî că World Vision nu este o organizație religioasă careia să i se poată aplica excepția din Titlul VII, nu au insistat deloc pe aspectul federal al finanțării, în acest caz“, a adăugat Lupu.
„Întreaga discuție s-a purtat în jurul deciziilor judiciare anterioare, care nu aveau nicio legătură cu sursele de finanțare, și în jurul caracterului World Vision, fără să se pună problema fondurilor sale, private sau guvernamentale.“
Prin urmare, decizia „doar păstrează status quo-ul“ și nu face nimic pentru a susține sau a împiedica fondurile federale de finanțare a organizațiilor bazate pe o credința religioasa, a spus Lupu.

În această săptămână, peste 100 de organizații religioase au semnat o scrisoare trimisă fiecărui membru al Parlamentului, susținând că legislația neclară ar nega fundațiilor religios-caritabile care primesc subvenții federale, dreptul fundamental de a angaja personal în funcție de viziunea religioasă a acestuia. Între semnatari se includ: World Vision, Uniunea Congregațiilor Evreilor Ordodocși ai SUA și Conferința Episcopilor Catolici din SUA.

Din unele puncte de vedere, decizia Circumscripției IX doar a tulburat apele, a declarat Christopher C. Lund, profesor de drept la Universitatea de Stat Wayne, mai citează Christianity Today.