Zilele „Ion Creangă” la Humulești
Ca în fiecare an, luna lui decembrie aduce reîntâlnirea în duh cu cel mai mare povestitor român, Ion Creangă. Potrivit îndătinatei tradiții la Humuleștii ilustrului povestitor au avut loc ample acțiuni în cadrul celei de-a XLIII-a ediție a zilelor „Ion Creangă”.
Manifestările comemorative au debutat vineri, 14 decembrie, la casa memorială din „Betleemul” prunciei scriitorului. Invitații, autoritățile locale, reprezentanții ONG-urilor și gazdele au fost colindați și urați de frumoase cete formate din elevi de la școlile din Târgu Neamț, Vânători și Petricani.
Primarul urbei, Vasilică Harpa, a întâmpinat oaspeții cu un frumos cuvânt de bun venit, arătând cât de important este să ne cinstim scriitorii care au făurit capodopere literare de o valoare inestimabilă pentru istoria literaturii și culturii românești. După ce gazda, muzeograful Rocsana Josanu a anunțat programul ediției și a împărțit colaci, nuci și mere colindătorilor, ajutată de ceilalți colaboratori ai casei memoriale, manifestarea a continuat la Muzeul de Istorie și Etnografie de la poalele Cetății Neamț, amfitrionul evenimentului fiind directorul Complexului Muzeal Neamț, Gheorghe Dumitroaia. Aici s-a desfășurat simpozionul cu tema „Diaconia lui Ion Creangă”. Au fost susținute mai multe comunicări de către prof. univ. Constantin Parascan, prof. univ. Ion Berghia, muzeograf Rocsana Josanu, pr. Viorel Cojocaru de la parohia Sf. Nicolae din Humulești și Arhim. Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia. Vorbitorii au evidențiat mai multe aspecte referitoare la activitatea de sacerdot a lui Ion Creangă.
La finalul dezbaterilor, neobositul biograf a marelui humuleștean, profesorul Parascan, a prezentat etapele parcurse în vederea ridicării caterisirii diaconului Ion Creangă, în 20 iunie 1993, de către Preafericitul Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
După încheierea comunicărilor științifice a urmat mai multe lansări de carte: muzeograf Rocsana Josanu, Ion Creangă și universul copilăriei humuleștene; prof. Emanuel Balan, 200 de ani de la răpirea Basarabiei; prof. Gheorghe Simeon, Amin Agapia; studenta Cătălina Dănilă, Lacrima sufletului. În continuare, prof. Elena Preda a prezentat cartea Identitate nemțeană, un volum colectiv al profesorilor de istorie din județul Neamț. Ziua s-a încheiat cu premierea elevilor participanți la concursul de creație literară desfășurat în luna decembrie, organizat de prof. Adina Margine. Invitatul special al manifestării, actorul Dionisie Vitcu, a încântat asistența prin interpretarea unor fragmente din memorabilele Amintiri ale scriitorului comemorat.
Sâmbătă dimineața, la biserica Sf. Nicolae din Humulești a fost oficiată dumnezeiasca Liturghie și slujba de pomenire a diaconului Ion Creangă și a familiei sale. Arhim. Mihail Daniliuc, în cuvântul rostit, a evidențiat necesitatea slujbelor de pomenire căci recunoștința față de scriitori nu se trebuie să se arate doar în manifestări culturale, ci și în rugăciuni înălțate pentru ei. Preotul paroh, Viorel Cojocaru, descendent din familia tatălui lui Ion Creangă, le-a vorbit invitaților, oficialităților locale, credincioșilor și elevilor prezenți în biserică despre importanța educației religioase în formarea și devenirea unui om, așa cum s-a întâmplat în copilăria lui Creangă. La final s-a săvârșit și un trisaghion la mormântul părinților cunoscutului scriitor, Ștefan și Smaranda, iar apoi, după datină, cei prezenți au fost poftiți la o tradițională agapă frățească.
În după-amiaza aceleași zile, în sala de ședințe a Consiliului Local Tg. Neamț acțiunea culturală a continuat cu expoziția de pictură Dor de înălțimi, autor, prof. Gigel Bârliba și apoi cu un amplu spectacol omagial „Creangă, la el acasă” susținut de elevii Colegiului Ion Creangă din Târgu Neamț, sub îndrumarea prof. Adina Timofte, Iuliana Iliescu și Adreea Iftime.
Ediția din acest an a manifestărilor religioase și culturale dedicate lui Ion Creangă s-a încheiat cu jocul măștilor populare și o urătură tradițională. Toate acestea l-au făcut mai cunoscut și au sporit dragostea față de ilustru povestitor humuleștean, „măcar să zică cine ce-a zice”, căci „în Creangă trăiesc credințele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, filosofia neamului nostru românesc”. (M. D.)