Începând cu 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 51/95, invită statele membre să celebreze în fiecare an, la 16 noiembrie, Ziua Internațională a Toleranței prin activități la care să participe atât instituțiile de învățământ, cât și publicul larg.

Anul ONU pentru Toleranță (1995), proclamat de Adunarea Generală a ONU în 1993 (rezoluția 48/126) a dat startul primelor manifestații de acest gen. La 16 noiembrie 1995,  în cadrul Conferinței generale a UNESCO de la Paris, statele membre ale UNESCO au adoptat "Declarația principiilor toleranței", enunțată în 1986, la Paris, la întrunirea reprezentanților UNESCO, care definește termenul de toleranță ca fiind respectul, acceptarea și aprecierea diversității și bogăției culturale, a modalităților de exprimare a calității ființei umane.

Diversitatea caracterizează orice zonă a lumii şi, de aceea, creşterea intoleranţei şi riscul confruntărilor constituie ameninţări potenţiale pentru orice regiune, conform articolului 3 din Declaraţia Principiilor Toleranţei. Această zi are scopul de a reaminti omenirii că intoleranța este generatoare de violență, îndemnând, totodată, comunitățile să trăiască în pace și respect.

Ziua de 16 noiembrie a fost proclamată drept Ziua Internaţională a Toleranţei cu scopul de a mobiliza opinia publică în favoarea toleranţei şi a educaţiei pentru toleranţă.

Statele membre ONU sunt încurajate ca, în această zi, să organizeze programe şi acţiuni prin care să îşi încurajeze cetăţenii să aibă atitudini tolerante. Manifestările sunt axate pe acțiuni educative, care îi vizează atât pe copii, cât și pe adulți.

"Toleranța este cel mai puternic fundament pentru pace și reconciliere. În acest moment de schimbări rapide și de multe ori năucitoare, nu a fost niciodată atât de importantă. Toleranța trebuie să ne unească pe drumul nostru comun pentru un viitor pașnic, durabil", menționează mesajul secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, Ban Ki-Moon, pentru 2013.

În societățile multietnice și multiculturale, toleranța este un principiu de bază al democrației și, totodată, o condiție esențială a păcii, democrației și dezvoltării durabile. Liderii mondiali au recunoscut acest lucru prin adoptarea Declarației Mileniului în anul 2000. Ei au plasat toleranța printre valorile fundamentale care stau la baza relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea.

Articolul 1. Semnificația toleranței

1.1. Toleranța este respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie și manierelor de exprimare a calității noastre de ființe umane. Ea este încurajată prin cunoașterea, deschiderea spiritului, comunicație și libertatea gândirii, conștiinței și credinței. Toleranța este armonia în diferențe. Ea nu e doar o obligație de ordin etic; ea este, de asemenea, și o necesitate politică și juridică. Toleranța este o virtute care face ca pacea să fie posibilă și care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.

1.2. Toleranța nu este nici concesie, nici condescendență ori indulgență. Toleranța este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și libertăților fundamentale ale altora. În nici într-un caz, toleranța nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranța trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri și State.

1.3. Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democrația și Statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului și absolutismului și confirmă normele enunțate în instrumentele internaționale cu privire la drepturile omului.

1.4. În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunța la propriile convingeri, nici a face concesii în această privință. Ea semnifică acceptarea faptului că ființele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situația lor, felul de exprimare, comportamente și prin valorile lor, au dreptul de a trăi în pace și de a fi cele care sunt.