Tatăl său, când Şaguna era mic, a trecut la romano-catolicism şi astfel Andrei Şaguna a trebuit să facă studii catolice, iar la 18 ani, când a putut să se declare liber pentru o confesiune, a ales confesiunea mamei sale, confesiunea ortodoxă.

Din 1826 până în 1829 a făcut studii de filozofie şi drept la Universitatea din Pesta, iar după aceea a ales să meargă la Seminarul din Vârşeţ, unde păstorea un episcop român. După ce a intrat în mănăstire, a fost numit în 1834 profesor la Seminarul de la Karlovitz, în 1835 a fost numit secretar al Consistoriului arhidiecezan din Karlovitz, iar apoi, în 1842, mitropolitul sârb l-a hirotesit arhimandrit. În 1846, în iunie, a fost numit vicar al Eparhiei Ardealului, după moartea episcopului Vasile Moga, iar în 1847, decembrie, a fost ales ca episcop la Sibiu, fiind hirotonit în primăvara anului 1848.

Ca episcop, Andrei Şaguna a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei, iar după reînfiinţarea Mitropoliei a convocat un Congres naţional bisericesc al românilor ortodocşi din întreaga Mitropolie, la Sibiu, care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania.

În 1864 a reuşit să restabilească mitropolia românilor ortodocşi din Transilvania, desfiinţată prin unirea cu Roma, în 1701. În al doilea rând, în 1860, a emis mai multe proiecte constituţionale de organizare bisericească, proiecte recunoscute de Curtea Imperială de la Viena şi de Guvernul de la Budapesta în 1868, printre care şi Statutul de organizare, iar acest statut organic a fost constituţia Bisericii Ortodoxe din Transilvania până în anul 1925 când s-a făcut unificarea bisericească.

Statutul organic are mai multe principii, şi anume autonomia bisericească atât faţă de stat, cât şi faţă de celelalte Biserici Ortodoxe, apoi principiul constituţional care se bazează pe separarea puterilor în Biserică, încât de la fiecare nivel de la parohie, protopopiat, eparhie şi mitropolie exista un organ executiv, un organ legislativ care era sinodul protopopesc, sinodul parohial şi sinodul mitropolitan, şi în al treilea rând participarea mirenilor la toate activităţile de organizare bisericească. În 1861 a fost co-fondator al Organizaţiei „Astra”, fiind şi primul preşedinte al ei.

În data de 16 iunie 1873 a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat în localitatea Răşinari.

Osemintele Mitropolitului Andrei Saguna, îngropate în cripta din mausoleul din incinta Bisericii "Sf. Treime" din localitatea sibiană Răşinari, au fost deshumate marţi, 31 mai, de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în prezenţa autorităţilor locale şi a unui grup de credincioşi.

Sfântul Sinod al Bisericii noastre va analiza într-una din următoarele şedinţe de lucru dosarul de canonizare a Mitropolitului Şaguna înaintat spre studiere ierarhilor români de Mitropolia Ardealului.

sursa: radioreintregirea.ro