Fenomenul răpirii fetelor creştine este unul de o intensitate îngrijorătoare, mai ales că este tolerat de către islamici, pentru care necredincioşii sunt duşmani, şi pot fi răpiţi şi vânduţi pentru răscumpărare. Răpirile sunt deseori însoţite de acte de extremă violenţă, viol, ucidere, intimidare şi convertire forţată la mahomedanism.

De la începutul revoluţiei din 2011, peste 500 de fete creştine au fost răpite, a spus Ebram Louis, fondatorul Organizaţiei non-guvernamentale Asociaţia Victimelor Răpirii şi ale Dispariţiilor Forţate (AVAED): „Nu trece o zi fără ca o fetiţă creştină coptă să nu dispară”.

Agape Essam Girgis din satul Nahda, El-Ameriya, de lângă Alexandria, a fost răpită, de doi profesori, dintre care unul este salafit (o formă de extremism musulman). Ea a lipsit 9 zile de acasă, timp în care părinţii ei au înnebunit de durere, au organizat o conferinţă în Alexandria şi au căutat-o în mii de locuri.

În 31 decembrie, poliţia i-a anunţat pe părinţi că au găsit-o pe fetiţă. Ea a povestit teroarea şi graoza pe care le-a suferit în aceste 9 zile. Fetiţa a fost drogată în maşină, a fost intimidată şi bătută pentru a trece la islam. Extremiştii au forţat-o să poarte vălul musulman.

Şeicii salafiţi sunt în spatele răpirilor, mai ales în Alexandria. Există în fiecare provincie egipteană o asociaţie salafită care răspunde de răpirile de creştine. Aceste asociaţii au case conspirative, unde le duc pe fete, acolo unde sunt silite să treacă la islam, iar dacă refuză, sunt violate sau chiar ucise.

Există sute de fete despre care nu se mai ştie nimic, însă se crede că sunt deja ucise şi îngropate în deşert, pentru vina de a crede în Dumnezeul Treime.

În doctrina extremistă salafită, averile necredincioşilor şi copiii lor sunt de drept proprietatea islamicilor, care le pot lua ca represalii pentru refuzul acestora de a se converti la islam. Răpirea este o modalitate de împuţinare a creştinilor, o ameninţare continuă la adresa lor, dar şi un paravan pentru fărădelegi grave precum violul sau uciderea.