Comemorarea Marii Uniri la Academia Română

1 Decembrie 2013 13:53 Arhiepiscopia Bucureştilor

Academia Română a organizat pe 29 noiembrie o adunare festivă consacrată împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire din 1918. Au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, academicieni, profesori universitari, oameni de cultură, preoţi din cadrul Administraţiei patriarhale, istorici şi cercetători. 

În cadrul adunării festive, Patriarhul României a rostit cuvântul „Libertatea şi unitatea - componente ale demnităţii naţionale”, după cum aflăm din Ziarul Lumina.

În ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Cel întâi chemat, Ocrotitorul României, şi al Zilei Naţionale a României, la Academia Română a fost evidenţiată însemnătatea evenimentelor istorice petrecute în anul 1918 care au culminat cu actul de la data de 1 Decembrie, cunoscută ca Ziua Marii Uniri. Întâlnirea a fost moderată de academicianul Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, care a rostit, după cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, comunicarea „Naţiunea română şi unitatea ei”.

„Transilvania s-a statornicit sub stăpânirea regilor Ungariei, menţinându-se însă necontenit populaţia majoritar românească, precum şi entităţi exclusiv româneşti, în unele regiuni ca Maramureşul şi Făgăraşul. S-au format statele Ţara Românească şi Moldova, care au fost în stare să facă faţă atât expansiunii Regatului Ungar şi Polon, cât şi Porţii Imperiului Otoman. Au fost singurele state româneşti care au izbutit să îşi păstreze continuu fiinţa chiar dacă a trebuit să accepte la un moment dat suveranitatea sultanului, singurele care au putut să îşi păstreze domnii, clasa conducătoare şi autonomia şi, de asemenea, şi-au putut apăra credinţa, pe teritoriile lor neridicându-se sute de ani moschei.

 Ele au rămas apărătoare şi susţinătoare ale ortodoxiei româneşti. Dar, deşi împărţiţi în ţări diferite şi în parte găsindu-se sub stăpâniri străine, românii şi-au păstrat aproape miraculos unitatea de limbă“, a spus acad. Dan Berindei. Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, a rostit comunicarea „Semnificaţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 în istoria poporului român“. Populaţia românească din teritoriile româneşti stăpânite de Imperiul Austro-ungar în secolul al XIX era precumpănitoare, de aceea românii s-au mobilizat şi au făcut posibilă unirea.

„Ceea ce a urmat în toamna revoluţionară a anului 1918 este pe deplin edificator. În Transilvania au avut loc în sate, comune, plăşi, comitate, în principalele centre româneşti, în reşedinţele judeţelor de graniţă, peste tot adunări ale românilor. În Munţii Apuseni, în vest, în Maramureş, în Banat au avut loc de asemenea adunări care exprimau hotărârea de unire a teritoriilor pe care le locuiau în acele vremuri românii cu Regatul România“, a spus prof. Nicolae Edroiu.

Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România a fost prezentată de prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, care a prezentat comunicarea „Moldova în vechile ei hotare - de la Carpaţi la Nistru, de la Marea Neagră la Ceremuş - unită cu România“. „La congresul corpului didactic din Basarabia din mai 1917, Alexei Mateevici polemizând cu unii învăţători deznaţionalizaţi preciza în cuvântul său: «Chiar dacă suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, facem însă parte din marele popor român din România, Bucovina şi Transilvania». Peste câteva săptămâni avea să compună şi poemul «Limba noastră». (…) Cu trei zile înainte de adoptarea hotărârii de la Alba Iulia, Moldova întreagă în vechile ei graniţe de la sfârşitul secolului al XIV-lea era unită cu Româ-nia. 1 Decembrie cuprinde astăzi şi cele două momente de la Cernăuţi şi Chişinău“, a spus prof. Ion Agrigoroaiei.

În continuare, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea de la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa a citit cuvântul „Unirea Dobrogei la România. 1878 în contextul făuririi statului naţional“, în care a arătat că alipirea la ţară a teritoriului dintre Dunăre şi Mare a marcat şi începutul modernizării statului român de la sfârşitul secolului al XIX-lea, care are ca imagine simbolică podul construit de „Anghel Saligny“ de la Cernavodă. Prof. univ. dr. Aurel Ardelean de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş„ din Arad a prezentat „Rolul mişcării de emancipare naţională a români-lor din Transilvania în pregăti-rea Marii Uniri de la Alba Iulia“, cu referinţe la activitatea naţionalistă a românilor din Arad şi a ziarului transilvănean „Timpul“. La final, prof. univ. dr. Du-mitru Acu, preşedintele ASTRA Sibiu, a prezentat cuvântul „ASTRA şi Marea Unire“, în care a arătat activitatea Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român în pregătirea şi înfăptuirea unirii.

(Sursa: basilica.ro)

Ultimele din categorie