Cuvânt către pelerini al Patriarhului României

24 Octombrie 2013 15:03 Arhiepiscopia Bucureştilor

Iubiţi pelerini,

Prezenţa în aceste zile   de   sărbătoare, la Bucureşti, a unor sfinte icoane şi moaşte este o mare binecuvântare pentru noi toţi: ierarhi, cler, monahi şi monahii, credincioşi pelerini din România şi din străinătate.

Cu binecuvântarea lui Dumnezeu, am primit aici, pe Colina Bucuriei, două icoane din Grecia, şi anume icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena cu părticele din Lemnul Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei Împărătese Elena şi icoana făcătoare de minuni a Sfântului Constantin cel Mare, împreună cu moaştele Sfântului Mare Mucenic Artemie, general al sfântului Constantin cel Mare, aduse de la Mănăstirea Căldăruşani. Alături de ele sunt aşezate spre închinarea pelerinilor şi moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pentru   a   cărui   sărbătoare   au   fost   aduse sfintele icoane şi sfintele moaşte amintite aici.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena se bucură de o mare evlavie în Grecia şi România, dar şi în alte ţări. Sfinţii Împăraţi au fost consideraţi întocmai  cu  Apostolii  şi  păstori  într-un  sens mai larg, ca ocrotitori şi apărători ai creştinilor, luptători  pentru  unitatea  credinţei  ortodoxe şi  pentru  unitatea  Bisericii  lui  Hristos.  Ceea ce au făcut Sfinţii Împăraţi pentru Biserică îi îndreptăţeşte să primească titlul de „întocmai cu Apostolii” sau egali în cinstire cu Apostolii, deoarece cuvântul „apostol” înseamnă trimis sau misionar. Mai mult, Sfântul Împărat Constantin a avut o chemare directă de la Dumnezeu, Care i-a arătat puterea Sfintei Cruci, asemănându-se cu Sfântul Apostol Pavel în ceea ce priveşte convertirea sa şi multa sa dragoste faţă de Biserica lui Hristos.

În iconografia ortodoxă, Sfinţii Împăraţi Constantin şi  Elena  au  între  ei  aşezată Sfânta Cruce, deoarece Sfântul Constantin a descoperit crucea pe cer în semn de lumină în anul 312, înaintea unei lupte împotriva lui Maxenţiu, iar Sfânta Elena a descoperit în pământul Ierusalimului, în anul 326, Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Înţelegem, astfel, că Sfânta Cruce a lui Hristos leagă cerul şi pământul în iubirea nesfârşită şi nestrămutată a Preasfintei Treimi.

Înainte de Constantin cel Mare, împăraţii romani păgâni au dezlănţuit persecuţii cumplite  împotriva  creştinilor  timp  de aproape 300 de ani. Sfântul Constantin este numit  „Apostol  între  cei  chemaţi”,  pentru că, luând „chemare nu de la oameni, ci de la Dumnezeu”, a dat libertate Bisericii şi creştinilor prin decretul din anul 313 cunoscut îndeobşte sub numele de Edictul de la Milano.

Sfântul Constantin cel Mare rămâne în memoria vie a Bisericii ca apărător al credinţei ortodoxe. El a convocat primul Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, care a stabilit adevărul de credinţă cu privire la Fiul lui Dumnezeu.

Sfântul Împărat Constantin a dat dreptul episcopilor şi preoţilor în Biserică de a elibera pe sclavi, a dat legi în favoarea bolnavilor, văduvelor, orfanilor, săracilor, a incriminat adulterul, avortul,   tortura.  Toate acestea erau  legi  de apărare  a  demnităţii  umane.

Deci, la începutul secolului al IV-lea, Sfântul Constantin cel Mare a dat legi care au devenit apoi patrimoniu spiritual al întregii umanităţi.

Sfânta Împărăteasă Elena reprezintă un model de mamă creştină, care creşte copilul în credinţă şi îl sfătuieşte să facă binele mai ales când ocupă funcţii publice înalte. Din nefericire, astăzi, acest model matern se confruntă cu o educaţie contrară creştinismului. De aceea, mamele trebuie să promoveze credinţa ortodoxă şi valorile creştine, asemenea mamei Sfântului Constantin cel Mare.

Sfântul Mare Mucenic Artemie, ale cărui moaşte  se  află  acum  pe  Colina  Bucuriei,  a fost general şi prieten al Sfântului Împărat Constantin cel Mare, dar şi martor la toate marile înfăptuiri ale acestuia. Sfântul Artemie a văzut pe cer semnul Crucii în ajunul luptei de la Podul Vulturului (312) şi a însoţit-o pe Sfânta Elena în pelerinajul acesteia în Țara Sfântă, fiind de faţă la aflarea Lemnului Sfintei Cruci. Apoi a fost numit guvernator al Egiptului (360), unde a luptat împotriva idolatriei. Sfântului Artemie i s-a tăiat capul în anul 362, pentru că a avut îndrăzneala să-l mustre pe împăratul Iulian Apostatul, care se lepădase de Hristos.

Sfintele  sale  moaşte  au  fost  cinstite pentru darul minunat al tămăduirii bolilor, îndeosebi a diferitelor forme de hernie şi varice.  Astăzi,  fragmente  din  moaştele  sale se află la Mănăstirea Kostamonitou, din Sfântul Muntele Athos, dar şi în România, la Mănăstirea Căldăruşani.

Iubiţi pelerini,

Sfinţii Constantin şi Elena au fost trimişi de Dumnezeu să-i elibereze pe creştini de persecuţii,  să  apere  unitatea  şi  învăţătura de credinţă a Bisericii, să construiască o mulţime de locaşuri de cult în diferite părţi ale imperiului şi să-i ajute pe săraci, orfani, văduve, mai scurt spus, să facă roditoare Evanghelia lui Hristos în viaţa societăţii.

La fel, şi Sfântul Mare Mucenic Artemie, general şi prieten al Sfântului Împărat Constantin, nu a lăsat neroditoare credinţa în Hristos, ci a dat mărturie vrednică de crezare în faţa împăratului Iulian Apostatul. Iar pentru aceasta a fost pedepsit cu moarte prin decapitare.

Aceşti sfinţi au înţeles vremelnica lor trecere prin această lume drept un pelerinaj sau o călătorie spre Patria cerească netrecătoare, o luptă prin credinţă pentru a câştiga cheia care le-a deschis porţile Împărăţiei cerurilor.

În această lumină a vieţii creştine trăite ca un permanent pelerinaj, Sfinţii Împăraţi, împreună cu Sfântul Artemie, sporesc în aceste zile bucuria tuturor pelerinilor care cinstesc sfintele lor icoane şi moaşte, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.

În aceste zile de binecuvântare şi de bucurie  pe care ni le oferă Hristos-Domnul prin sfinţii Săi, vă felicităm pe toţi pentru venirea  dumneavoastră  la  Bucureşti  şi rugăm pe Preamilostivul Dumnezeu să vă răsplătească   evlavia   şi   osteneala,   râvna şi dărnicia, cu darurile Sale cele bogate şi netrecătoare,  cu  sănătate  şi  mântuire,  cu pace şi bucurie, cu ajutor în familia şi în activitatea dumneavoastră, cu ani mulţi şi binecuvântaţi, pentru a spori în credinţă şi în iubire frăţească, în sfinţenie şi fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi, spre bucuria sfinţilor şi spre dobândirea mântuirii.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

(Cuvânt preluat din pliantul de prezentare al pelerinajului din Capitală cu prilejul sărbătorii Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou - 2013 şi publicat la editura "Cuvântul Vieţii" a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei)

(Sursa: basilica.ro)

Ultimele din categorie