Episcopia Caransebeşului organizează "Pelerinajul la crucea de pe Muntele Mic"

Episcopia Caransebeşului

Episcopia Caransebeşului organizează "Pelerinajul la crucea de pe Muntele Mic"

    • Episcopia Caransebeşului organizează "Pelerinajul la crucea de pe Muntele Mic"
      Episcopia Caransebeşului organizează "Pelerinajul la crucea de pe Muntele Mic"

      Episcopia Caransebeşului organizează "Pelerinajul la crucea de pe Muntele Mic"

Episcopia Caransebeşului, la iniţiativa Preasfinţitului Episcop Lucian, organizează, începând cu anul 2006, "Pelerinajul la crucea de pe Muntele Mic", la care participă sute de credincioşi, cu prilejului praznicului Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie).

Muntele din apropierea municipiului Caransebeş, numit Muntele Mic, a reprezentat dintotdeauna un simbol al Banatului montan. Pentru ca priveliştea mirifică să capete valenţe creştine, pe o culme deasupra cabanelor, la marginea pădurii de brad, se înalţă pe piatra stâncii, biserica Schitului "Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul", lucrată în stilul bisericilor maramureşene, cu un turn ascuţit, înalt de 20 m. Iniţiativa aparţine unor oameni de bună credinţă din cadrul Primăriei Timişoara şi de la Uzinele Electrice din Timişoara, care în anul 1939 au construit bisericuţa de lemn, fiind sfinţită de episcopul Vasile Lăzărescu la data de 1 mai 1940.

Începând cu data de 1 iulie 1991, s-a reluat viaţa monahală prin slujirea ieromonahilor Emanuel Boldea (1991-1995), Ilarion Iancu (1995-2000), iar din anul 2000, egumen al acestui schit este ieromonahul Pantelimon Timiş, care a reuşit, cu ajutorul credincioşilor, să ridice o clădire ce adăposteşte chilii, cămară şi bucătărie.

În strânsă legătură cu schitul de pe Muntele Mic este crucea înălţată pe această culme, care iniţial a fost din lemn de brad, însă, prin iniţiativa unui grup de intelectuali din Timişoara şi Caransebeş, cu binecuvântarea IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi a Mitropolitului Laurenţiu, pe atunci Episcopul Caransebeşului, s-a realizat o cruce metalică asemenea celei din vârful Caraiman, care noaptea este luminată, putându-se vedea chiar din Timişoara când timpul este favorabil.

sursa: ziarullumina.ro