Colocviu despre Edictul din Milan la Academia Română de la Roma

Episcopia Ortodoxă Română a Italiei

Colocviu despre Edictul din Milan la Academia Română de la Roma

    • Colocviu despre Edictul din Milan la Academia Română de la Roma
      Colocviu despre Edictul din Milan la Academia Română de la Roma

      Colocviu despre Edictul din Milan la Academia Română de la Roma

Academia Română de la Roma a găzduit, într-un  cadru festiv, pe data de 12 decembrie 2013, colocviul cu tema: „Autoritate, libertate și responsabilitate în duh creștin - 1700 de a ani de la Edictul din Milan”.

Evenimentul a fost organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Italiei în colaborare cu Ambasada Română pe lângă Sfântul Scaun, cu Ambasada României în Italia și cu Academia Română de la Roma. Acesta a avut drept scop omagierea, într-un cadru de o înaltă ținută intelectuală, împlinirii a 1700 de ani de la Edictul din Milan.

Cu binecuvântarea PS Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, care  a fost și moderatorul acestui colocviu, au conferențiat reprezentanții comunităților românești catolice și greco-catolice de la Roma, cărora li s-au adăugat doi profesori universitari de marcă.

Sub aceste auspicii, evenimentul a înregistrat trei momente distincte, marcate de specificul fiecărui relator de a prezenta publicului prezent complexitatea și actualitatea temei propuse.

În deschiderea colocviului, domnul prof. dr. Mihai Bărbulescu, Directorul Academiei Române la Roma, a subliniat rolul Sfântului Împărat Constantin în a păstra, după retragerea aureliană din Dacia, prezența pe malurile Dunării a Imperiului  Roman care a asigurat securitatea și pacea pentru populația autohtonă, într-o perioadă în care creștinismul conviețuiește și asimilează treptat credința păgână, până la edictele lui Theodosie din ultimul deceniu al secolului al IV-lea, când păgânismul este interzis oficial.

În continuare, PS Părinte Siluan a vorbit despre importanța duhovnicească, antropologică și eclezială a armonizării raportului dintre autoritate, libertate și responsabilitate în contextul trecerii a aproape un sfert de secol de la Revoluția din 1989, de când avem neîngrădită posibilitatea de a ne exercita libertatea. Preasfinția sa a subliniat faptul că personalitatea Sfântului Constantin cel Mare deslușește pentru mentalitatea de astăzi un echilibru desăvârșit între autoritate, ca dar al lui Dumnezeu, și responsabilitate, ca premisă ineluctabilă în exercitarea libertății, așa cum se desprinde din intervențiile sfântului la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325.

În prima parte a colocviului, a conferențiat capelanul emigranților români de rit latin, pr. Isidor Iacovici, care a vorbit despre tema cu titlul: „Responsabilitatea creștină în contextul libertății de credință”. Vasta experiență pastorală, dublată de referirile la cugetări ale Părintelui Dumitru Stăniloae și ale Papei Ioan Paul al II-lea, l-au condus pe distinsul autor la concluzia că disocierea rațiunii de credință l-a făcut pe omul de astăzi să devină lup pentru semenul său și să aibă un acut simțământ al golului interior.

A urmat apoi părintele Gabriel Buboi, Rectorul Colegiului Pontifical Pio Romeno. Acesta a susținut alocuțiunea cu titlul: „Libertatea creștină-foloasele și riscurile ei” și s-a concentrat mai ales asupra noțiunii de libertate interioară, argumentată cu pasaje din Vechiul și Noul Testament și cu câteva detalii din biografia unor mari personalități ale trecutului.

Trei întrebări și răspunsuri, precum și un scurt interludiu de discuții au pregătit atmosfera pentru cea de-a doua parte a întâlnirii de la Academie. Au conferențiat în această secţiune două personalități de mare anvergură intelectuală ale comunității ortodoxe din Italia.

Primul relator a fost domnul Giorgio Barone Adesi (monah ortodox), profesor de drept  roman al Universității de Studii „Magna Grecia” din Catanzaro, care a conferențiat despre „Edictul de la Milan, legislația lui Constantin și misiunea socială a Bisericii.”

Evocând textul grecesc al Edictului transmis de Eusebiu de Cezareea, mai amplu față de varianta latină a lui Lactanțiu, profesorul Giorgio Barone Adesi a constatat, printre altele, că, pentru veacul său, acest document este de o modernitate extraordinară. Totodată, spunea autorul, felul în care se stipulează raportul dintre autoritate, libertate și responsabilitate sunt greu de găsit chiar și în studiile și documentele contemporane, ceea ce face din Edictul de la Milan un document de o valoare inestimabilă, de simbol.

Aprofundând și armonizând, cu multă înzestrare intelectuală, modernitatea și actualitatea Edictului de la Milan, subliniate de antevorbitorul său, domnul ambasador pe lângă Sfântul Scaun, Bogdan Tătaru Cazaban, a prezentat tema cu titlul: „Autoritate și conștiință creștină la Sfântul Împărat Constantin cel Mare, atunci şi astăzi”. Domnia sa a accentuat echilibrul ideal al edictului de la Milano pe care, cu dificultate, o situație istorică cu multiplele sale condiționări reușește să-l păstreze, fiind un preambul pentru libertatea individuală în materie religioasă pe care, cu precădere, legislația de astăzi o garantează.

În încheierea sesiunilor de comunicări ale acestui colocviu, doamna Daniela Ispas, referent cultural a Academiei Române din Roma, a vorbit despre „Sensul și importanța colindului în spațiul românesc”, ca manifestări ale credinței creștine în nașterea și împreună-viețuirea cu oamenii a Domnului nostru Iisus Hristos. Prin prezentarea acestui eseu, s-a făcut, practic, trecerea ideatică la ultimul (și poate cel mai așteptat) moment al evenimentului zilei de 12 decembrie, şi anume: Concertul de colinde.

Și-au dat concursul corul polifonic „Sfântul Roman Melodul” și corul psaltic „Sfântul Dionisie Exiguul” ale Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, precum și corul Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma. Prin interpretări de mare măiestrie și rafinament artistic ale celor mai cunoscute colinde românești, cele trei formații corale au emoționat publicul și au amplificat bucuria din cadrul acestei memorabile manifestări.

La final, cele trei corale au cântat împreună cu publicul prezent o colindă unanim cunoscută : „Trei păstori se întâlniră”.Seara s-a încheiat cu o bogată gustare pregătită prin jertfelnicia parohiilor „Sfântul Mucenic Panteleimon”, „Zămislirea Maicii Domnului” și „Nașterea Maicii Domnului” de la Roma, și parohia „Botezul Domnului” de la Tor Lupara și Fonte Nuova. (A consemnat pr. Gabriel Ioniță, consilier pentru misiune al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei)

(Sursa: episcopia-italiei.it)