Adormirea Maicii Domnului - hramul istoric al Mănăstirii Putna. Programul complet al manifestărilor religioase și culturale

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Adormirea Maicii Domnului - hramul istoric al Mănăstirii Putna. Programul complet al manifestărilor religioase și culturale

    • Adormirea Maicii Domnului - hramul istoric al Mănăstirii Putna. Programul complet al manifestărilor religioase și culturale
      Foto: Ștefan Cojocariu

      Foto: Ștefan Cojocariu

Mănăstirea Putna își va serba hramul istoric miercuri, 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Cu acest prilej, la Putna au loc în perioada 13-16 august 2018 mai multe evenimente duhovnicești, liturgice, dar și cultural-istorice.

Luni, 13 august

  • Ora 13.30 – Binecuvântarea Coroanei reconstituite a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Marți, 14 august

  • Ora 9.00 – Aducerea spre închinare a sfintelor moaște ale Sfântului Iacob Putneanul din Paraclisul Sfinții Apostoli Petru și Pavel al mănăstirii în baldachinul din incinta mănăstirii
  • Ora 11.20 – Plecarea trenului care transportă Coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și delegația CFR pe relația Suceava – Dornești – Rădăuți – Putna.
  • Ora 13.30 – Ceremonia de redeschidere a căii ferate spre Putna, Gara CFR Putna.
  • Ora 14.45 – Coroana și delegația CFR sunt întâmpinate de obștea mănăstirii și credincioși. Coroana este depusă pe mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
  • Ora 18.15 – Privegherea la Adormirea Maicii Domnului.

Miercuri, 15 august – Adormirea Maicii Domnului

  • Ora 6.30 – Slujba de sfințire a Aghesmei mici și Taina Sfântul Maslu în incinta mănăstirii.
  • Ora 7.00 – Acatistul Adormirii Maicii Domnului, în biserica voievodală, în fața icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
  • Ora 9.30 – Sfânta Liturghie arhierească.
  • Ora 18.00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni și a ctitorilor sfinți ai Mănăstirii Putna.

Joi, 16 august – Pomenirea ctitorilor

  • Ora 7.00 – Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni.
  • Ora 9.30 – Sfânta Liturghie cu pomenirea ctitorilor Mănăstirii Putna.
  • Ora 11.30 – Slujba Parastasului pentru pomenirea ctitorilor Mănăstirii Putna.
  • Ora 19.00 – Ducerea sfintelor moaște ale Sfântului Iacob Putneanul în Paraclisul mănăstirii.
  • Ora 20.00 – Seară de muzică clasică și poezie creștină la Arhondaricul „Mitropolit Visarion Puiu”. Invitat principal: violonistul Andrei Tudor.
Coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare este un simbol al identității, unității, demnității și credinței poporului român.

Sfântul Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a fost un suveran model pentru conducătorii români de-a lungul veacurilor. Prin viața, faptele și moștenirea sa, Sfântul Ștefan cel Mare este un precursor al Marii Uniri din 1918. În Anul Centenar 2018, proclamat Anul Omagial al unității de credință și neam și Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri, Consiliul de Patrimoniu al Mănăstirii Putna a hotărât reconstituirea coroanei Sfântului Voievod Ștefan cel Mare după modelul istoric.

Forma, proporțiile și materialele folosite la reconstituirea Coroanei au fost alese conform reprezentărilor originale în care Sfântul Voievod Ștefan cel Mare apare încoronat, Tetraevanghelul din 1473 și tabloul votiv de la Voroneț (1488), cu consilierea unor reputați istorici și specialiști în heraldica și arta medievală românești.

După ce va fi binecuvântată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, luni, 13 august, la București, Coroana va fi expusă permanent în muzeul Mănăstirii Putna, alături de spada (replică), crucea (1503), cădelnița (1470), ripida (1497) și alte obiecte dăruite mănăstirii de Sfântul Ștefan cel Mare. În momente deosebite din an, coroana va fi așezată pe mormântul Voievodului: 2 iulie (ziua adormirii Sfântului Ștefan cel Mare) și 1 decembrie (Ziua Națională a României).

Marți, 14 august 2018, se va relua circulația trenurilor pentru călători pe calea ferată spre Putna.

Calea ferată spre Putna a fost inaugurată în 1898. Atunci Putna făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, fiind anexată odată cu întreaga Bucovină, în 1775. În 1918, Bucovina s-a unit cu România. Pe lângă aportul la viața economică a zonei, această linie de cale ferată a avut o contribuție majoră la întărirea identității și unității românilor. Astfel, trenurile care au străbătut-o au fost principalul mijloc de transport folosit în pelerinajele din perioada anilor 1919–1925, organizate de statul român pentru românii din diferite provincii istorice ale țării în vederea cunoașterii Bucovinei și în special a mănăstirilor de aici, păstrătoarele unui patrimoniu cultural, istoric și religios unic în țară. În 1920, pe această cale ferată au călătorit Regele Ferdinand I și Regina Maria, în prima vizită în Bucovina după Marea Unire.

Chiar și în perioada regimului comunist, turismul înspre mănăstirile Bucovinei a continuat, românii aflând aici una din insulele de normalitate care mențin viața socială și națională a unei țări. De-a lungul anilor, sute de mii de elevi au vizitat Mănăstirea Putna folosind această cale ferată. În 2012, circulația pe linia Dornești – Rădăuți – Putna a fost oprită. Mulțumim Companiei Naționale a Căilor Ferate Române „CFR” - SA pentru că, la 100 de ani de la Marea Unire și la 120 de ani de la inaugurarea acestei linii, a găsit soluțiile potrivite pentru redeschiderea ei.

Pelerinii care vor veni la Putna cu trenul vor putea vizita gratuit Muzeul mănăstirii, prezentând biletul de călătorie.

Sursa: putna.ro

Citește despre: