Cine sunt ei? Tinerii din ATOR, filiala Flămânzi. De ce sunt „altfel”? Deoarece în săptămâna 18-22 aprilie 2016 o parte dintre ei au participat la activitățile „Școlii Altfel”… altfel, și anume: nu în calitate de beneficiari ai activităților, ci de organizatori ai proiectului „Prietenia”. Beneficiarii au fost elevii școlii „Ion Bojoi’’, din Flămânzi, unde noi, atorenii, am fost elevi în perioada gimnaziului.  Ideea proiectului venită dintr-o joacă, s-a transformat într-un proiect serios, în care am muncit cot la cot toți cei implicați, punând suflet în fiecare colțișor, pentru ca rezultatul să fie perfect. Efortul nostru nu a fost în zadar, astfel încât am fost apreciați atât de cadrele didactice, cât, mai ales, de elevi.

Zâmbete, voie bună, fericire: într-un cuvânt, prietenie! Ce este omul fără prieteni? Cum îți poți întări prietenia pentru a o face de durată? Cum poți pierde o prietenie? Acestea au fost doar câteva întrebări pe care am reușit să le dezbatem împreună. Am spart gheața cu o serie de jocuri, la finalul cărora câțiva copilași, care la început păreau speriați, răspunzând timid și tremurând, cu capul în podea, fără să îndrăznească să ridice privirea spre ceilalți, s-au dovedit a fi cei mai vorbăreți și mai implicați membri ai grupelor, ceea ce pe mine m-a bucurat enorm. Am primit diverse răspunsuri, peste limita așteptărilor noastre și am realizat că, în ciuda vârstei lor fragede, nu au fost puțini cei care știau ce înseamnă să ai un prieten adevărat. „Am nevoie de prietena mea pentru a nu mă simți singură, pentru a avea în față cui să îmi descarc sufletul, pentru a avea cu cine să îmi creez amintiri de care să putem râde la bătrânețe și pentru a avea cu cine să îmi petrec timpul liber”, a punctat foarte frumos o elevă din clasa a VII-a. Copiii au înțeles că prietenia se aseamănă cu o floare. Nu o lași baltă odată ce ai plantat-o, ci o veghezi și o îngrijești pentru a înflori cât mai frumos, în condiții prielnice. Așa cum o plantă are nevoie de lumină, apă și pământ bun pentru a se putea dezvolta, la fel și prietenia, pentru a fi de durată, trebuie să dețină anumite valori, precum: sinceritatea, încrederea, iubirea sau respectul.

Trebuie să păzim, totuși, prietenia de așa numiții „paraziți” care o distrug puțin câte puțin. Bârfa, minciuna, egoismul, invidia, răutatea, mândria au fost doar câteva exemple date de elevi. În funcție de implicarea lor, copiii au fost răsplătiți cu câte o diplomă, apoi, prin tragere la sorți, unul dintre ei a primit premiul cel mare: o carte puțin cunoscută, însă plină de esență: „În lagărele japoneze”, scrisă de Olga Mass. Am rămas plăcut surprinși de ziua aceasta, deoarece tinerii din generația de astăzi au dat, într-adevăr, dovadă de seriozitate și implicare, și ne-au demonstrat că speranța se află în ei. Singurul nostru regret este că nu am beneficiat de un număr mai mare de diplome pentru a răsplăti mai mulți elevi, deoarece ne-au ajuns cu toții la suflet. Sperăm, însă, că am reușit să îi facem să înțeleagă cât de mult i-am apreciat și că ne dorim ca de acum înainte să investească mai mult în prieteniile lor.

(Didiliuc Elena, ATOR Flămânzi)