Fotografie - Baldachinul cu moaștele Sfântului necunoscut - Mănăstirea Neamț (sec. XX) În anul 1986, în ziua de 24 mai, sâmbătă seară, pe aleea ce duce de la turnul clopotniță la biserica „Înălțarea Domnului“ s-a observat că pietrele din pavaj pe secțiune transversală erau ridicate de aproximativ 10-15 cm, incomodând trecerea spre biserică. Cei care ajungeau la locul respectiv, încercau să apese pietrele cu piciorul, crezând că ele vor reveni la poziția inițială. Se făceau diferite presupuneri, între care cea în legătură cu vreo țeavă de canalizare sau chiar olane din ceramică prin care venea apa în mănăstire în secolele trecute sau emanații de gaz metan. Menționăm că această alee a fost executată în anul 1962 și a fost construită cu un strat de beton destul de gros în care s-au placat pietre de râu. Conducerea mănăstirii a hotărât ca luni, 26 mai, să se sape în acest loc pentru a observa cauza din care s-a ridicat pavajul. După ce s-a săpat aprox. 1,20 m, iar pământul de sub pavaj nu prezenta nici o modificare, cei care săpau au propus să se pună pământul la loc și să se refacă aleea cum a fost înainte. Vrednicul de pomenire Protos. Anania Ulian, care era eclesiarh mare, a propus ca în seara aceea să rămână locul descoperit pentru ca dimineață să se continue din nou săpăturile. Marți dimineața, în ziua de 27 mai, s-au continuat săpăturile și la aprox. 1,50 m adâncime spre mirarea celor care săpau au descoperit „oseminte umane“, fiind în poziția de înmormântare obișnuită, capul spre apus și picioarele spre răsărit, transversal cu aleea. După ce osemintele au fost scoase din groapă s-au aprins lumânări și s-a făcut o slujbă de pomenire (trisaghion). Întrucât, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, Înaltpreasfințitul Teoctist Arăpașu (1977-1986), însoțit de vicarul administrativ P.C. Scarlat Porcescu, P.C. Prof. Dr. Al. I. Ciurea se aflau în mănăstire, Arhim. Efrem Chișcariu, starețul mănăstirii, le-a adus la cunoștință despre această minune. Înaltpreasfințitul Teoctist, împreună cu delegația au venit în incinta mănăstirii și văzând osemintele care erau bine conservate și frumos mirositoare le-a stropit cu agheazmă și a făcut o rugăciune de dezlegare. Astfel, Sfintele Moaște au fost tăinuite, iar după căderea regimului comunist, în luna ianuarie 1990, s-a făcut o raclă frumoasă din stejar scluptat și au fost așezate în pronaosul bisericii „Înălțarea Domnului“. De la aflarea acestor sfinte moaște s-au făcut multe presupuneri în legătură cu cel ce ar putea fi vrednicul de pomenire și bineplăcut sfânt al lui Dumnezeu. În anul 1999, s-a făcut un baldachin tot din lemn de stejar scluptat, unde s-au așezat sfintele moaște spre bucuria monahilor și a credincioșilor.