În timp ce trupele rusești s-au adunat la granița cu Ucraina, iar un vot secesional foarte discutat tocmai s-a petrecut (16 martie), Patriarhul Chiril al Bisericii Ortodoxe Ruse a îndemnat la rugăciune ca frații de o credință și un sânge să nu-și aducă pieirea unii altora.

Rusia se mândrește cu o reînviere a creștinismului ortodox după decenii de persecuție din partea sovieticilor, însă un război în Ucraina ar putea spinteca Biserica Ortodoxă Rusă.

Biserica își are rădăcinile în Kiev, unde cneazul Vladimir și-a botezat poporul la creștinism în 988, eveniment  văzut ca o piatră din capul unghiului pentru identitatea rusă și ucraineană. Însă, ea are rădăcini și mai adânci în Crimeea, unde, conform legendei, chiar Vladimir a fost botezat de către trimișii bizantini.

Biserica Ortodoxă din Ucraina (Patriarhia Moscovei), care are aproape 12.500 de comunități, este cea mai mare dintre Bisericile Ortodoxe existente în Ucraina.

Însă, deși are un anumit grad de autonomie, cu un Sinod de episcopi care-și aleg proprii membri, liderul ei, în prezent Mitropolitul Onufrie al Cernăuților și Bucovinei, chiar dacă este ales de către Sinod trebuie confirmat de către Moscova.

În predica ținută vineri, 14 martie în Catedrala "Hristos Mântuitorul" din Moscova, Patriarhul Chiril, cunoscut pentru suportul adus președintelui rus, Vladimir Putin, a sugerat că Ucraina are dreptul la autonomie.

Însă a subliniat și faptul că Ucraina nu trebuie să cadă în capcana unei diviziuni spirituale de Rusia.

La ce ne referim de fapt este „lumea rusă”, marea civilizație rusească care a izvorât din fântâna baptismală a Kievului și s-a răspândit imensa întindere a Eurasiei, a declarat acesta.

„Lumea rusă” a reprezentat o temă preponderentă pentru Patriarhul Chiril de la numirea sa din 2009 și se potrivește cu viziunea președintelui Putin, a declarat Antoine Arjakovsky, directorul Departamentului de cercetare de la „College des Bernardins” din Paris și fondator al Institutului pentru Studii Ecumenice din Liov.

Pentru ei, democrația este un pericol, a declarat acesta într-un interviu. Au inventat o nouă mitologie, noua ideologie a „lumii rusești”, a ideii rusești, care va crea un fel de teologie a politicii.

Însă, pentru Bisericile din Ucraina, protestele care l-au răsturnat pe președintele Victor Ianukovici au fost de asemenea o deșteptare religioasă electrizantă ce poate duce schimbare cutremurătoare în relațiile dintre Stat și Biserică. Imaginile dramatice cu clerici ce purtau în mâinile lor cruci și stăteau între protestatari și forțele guvernamentale au devenit virale atunci când tensiunile au escaladat în lunile ianuarie și februarie.

Majoritatea Bisericilor din Ucraina au urmat o paradigmă comună creștinismului răsăritean; s-au aliniat cu Statul,a declarat pr. Cyril Hovorun, fost președinte al Departamentului pentru Relații Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a lucrat și la sediul Patriarhiei Moscovei și care în prezent studiază relațiile dintre Stat și Biserică la Yale Divinity School.

Bisericile, în majoritatea lor pe diferite nivele, au sprijinit cererile justificabile avute de „Maidan”, a declarat acesta referindu-se la Piața Maidan din Kiev, unde au avut loc protestele.

Greco-catolicii, loiali Romei, au fost primii și cei mai activi susținători ai demonstrațiilor, a declarat dânsul. Mulții dintre ei au venit din Ucraina de Vest, de la granița cu Polonia, unde Statul și politica comunistă de prigonire a religiei sub dictatorul sovietic Iosif Stalin au fost însoțite de convertiri forțate de la Ritul Occidental Catolic la Ortodoxie. Ateismul nu a luat niciodată amploare.

Totuși, în timpul protestelor, toate Bisericile, cu ritmuri diferite realiniate cu noua agendă, a declarat Hovorun, au făcut ca rugăciunea să devină partea integrală în proteste, care a fost și un teren ecumenic de întâlnire.

Maidanul, afară de faptul că a reprezentat un important eveniment civil a apărut și ca un unul religios, a declarat el. Erau săvârșite rugăciuni în fiecare zi, dimineața și seara. A fost și un fenomen religios, nu doar unul politic și social, și unul ecumenic, deoarece Maidanul a făcut posibil întâlnirea a mai multor Biserici, a mai multor lideri ai Bisericilor care nu au discutat niciodată în public.

Andrei Zubov, istoric și expert în relațiile dintre Stat și Biserică la prestigiosul Institut de Stat din Moscova pentru Relații Internaționale, aproape că a fost concediat pentru că a scris un articol de fond El a spus că dacă evenimentele vor degenera într-un război, o scindare între Bisericile Moscovei și ale Ucrainei este inevitabilă: Putin a început un proces incontrolabil.

Se aud tot mai multe apeluri care cheamă spre o Biserică independentă ce va uni toate Bisericile Ortodoxe din Ucraina. (Celelalte două nu sunt recunoscute de principalele Biserici Ortodoxe din lume.)

Zubov a mai preconizat că dacă relațiile dintre Rusia și Ucraina vor continua să se deterioreze, Patriarhia Constantinopolului va recunoaște eventual o Biserică Ucraineană.

Ucraina este cea de-a doua țară ortodoxă după Rusia, a declarat Arjakovsky.

Un lucru este sigur: o Biserică Ucraineană unită ar putea redesena harta Ortodoxiei.