Biserica „Sfânta Ecaterina” (București, Str. Sfânta Ecaterina nr. 7, sector 4, lângă Facultatea de Teologie Ortodoxă) Biserica „Sfânta Ecaterina” deservește ca paraclis al Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian”. Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivașco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). Într-un document scris la 17 august 1596 acesta este amintit ca „cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic”. Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) și terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima mențiune documentară este din 5 iulie 1589. După zidire a funcționat ca metoc al Mănăstirii „Sfânta Ecaterina” din Muntele Sinai. După retragerea trupelor turcești ale lui Sinan-pașa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcașului. La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat și avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia că Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti). Biserica este arsă de oștile lui Gabriel Bathory în 1611 și este din nou reparată de urmașii ctitorilor. La 1813 se numară printre mănăstirile de categoria a II-a din țară, cu case mari egumenești și multe anexe. Din catagrafia din 1836, rezultă că biserica era de zid, cu două turle de lemn și fusese învelită cu șindrilă. După cutremurul din 1838, i se crapă bolțile fiind reparată. În 1849 era în stare de ruină trebuind să fie rezidită. Este dărâmată până la temelie în 1850, fără avizul mitropoliei. O nouă biserică, cea actuală, s-a reconstruit pe locul celei vechi, fiind gata la 1852 (data pisaniei), rămânând ca biserică de mir, nu de mănăstire. Este pictată de Constantin Lecca și Mișu Popp. Pictura tâmplei a fost facută pe pânză, la muntele Sinai și aplicată pe lemn. Au mai fost făcute reparații în 1899, 1909, 1923. Așa cum o găsim astăzi, este o biserică de dimensiuni relativ mari, pe plan triconc, cu abside mari, semicirculare, cu o turlă foarte mică, octogonală peste naos și un turn-clopotniță pe plan pătrat, dezvoltat peste vestibulul dintre cele două turnuri cu scările de acces. În față are un pridvor semicircular, cu antablament, pe 4 coloane ionice. Portalul simplu are fixată deasupra pisania cu litere chirilice și un mozaic cu icoana hramului. Biserica adăpostește o parte din moaștele Sfintei Mucenițe Ecaterina.