Un om nu ar trebui să lucreze ieftin. Există doar două tarife acceptabile, preț întreg sau gratuit. Cineva pățit zicea că dacă ești plătit cu un leu după aceea ți se spune că ai fost plătit și așteaptă luna de pe cer de la tine. Unii când vorbesc de prețul muncii unui om se referă doar la liber profesioniști sau freelanceri dar se aplică pentru fiecare om în parte. Este foarte adevărat că atunci când ai program de la 8 la 16 sau ceva asemănător, nu este ușor să ceri atâta cât consideri că ți se cuvine, mai mult, nu-ți este ușor să ceri cât ai nevoie ca să te descurci de la un salar la altul. Faptul că ajungi să trăiești sub standardele pe care le consideri normale duce la eroziune și în cele din urmă vei căuta o altă slujbă sau chiar o altă țară sau un lucru încă și mai rău, să renunți la a mai face ceea ce-ți place și ceea ce îți aduce bucurie.

Într-un fel, titlul este o traducere după „best things in life are free“ și expresia în engleză are două înțelesuri. „Free“ înseamnă și gratuit și liber, iar traducerea de „gratuit“ nu este întotdeauna cea mai potrivită în limba română. Un lucru pe care-l primești și pentru care nu ți se cere nimic în schimb, tinzi să-l privești ca pe ceva fără valoare. Așa au făcut protopărinții noștri în Rai când nu au apreciat suficient de mult ceea ce aveau pentru a păstra. Avem aer și apă în jurul nostru și le considerăm lucruri fără importanță pentru că nu am „investit“ nimic pentru a le primi. Uneori dă peste noi exces de apă și atunci ne amintim de Dumnezeu și începem să ne punem problema rugăciunilor de încetare a ploilor. Oricum, nu înțelegem de ce se întâmplă unele lucruri dar uneori vedem că fără intervenția noastră lumea se mișcă mult mai bine decât atunci când încercăm să sculptăm fiecare bucățică de atom după bunul nostru plac.

Avem preoți și episcopi care au primit un har care depășește orice putere de înțelegere. Să dea apei putere sfințitoare, să ierte păcate, să facă din pâine și vin izvor de viață. Unul dintre cele mai prețioase lucruri pe care le avem și este și acesta un lucru care nu are preț. Și nu are preț nu pentru că ar fi lipsit de însemnătate ci pentru că nu am putea să prețuim cu nimic din ceea ce avem un astfel de dar. Nu există nici un fel de monedă în nici o cantitate care să poată plăti așa ceva. De aceea a și fost pusă interdicție în vânzarea și cumpărarea harului. Asta nu însemnă că preoții și familiile lor trebuie să moară de foame ci doar că orice fel de donație este doar o donație și nu o plată pentru lucrarea preotului. Spun asta pentru că s-a încetățenit în multe locuri ideea că trebuie să plătești un pomelnic. Dar cu ce ai putea plăti rugăciunea care se face pentru tine? Sau zic unii că vor să plătească o liturghie sau 40 de liturghii. Dacă ar știi cu adevărat ce anume este Sfânta Liturghie la ce preț ar socoti-o? Cum poate cineva să plătească Cerul pe pământ? Donațiile în orice biserică sunt binevenite și primite dar de aici și până la a socoti că poți să plătești cu ceva dragostea, fără de care rugăciunea pentru aproapele nu are nici o valoare, este un fel de prostituție duhovnicească. Rugăciunea nu poate fi plătită decât tot cu rugăciune iar dragostea tot cu dragoste.

Așadar, cei care fac o lucrare, trebuie să primească plata corectă și cinstită pentru ceea ce au lucrat. Iar în cazul în care nu vor să primească plată sau în cazul în care lucrarea pe care o fac depășește puterea de plată, atunci să nu primească plata aici. Totuși nu se vor lipsi de plată, doar că ceea ce nu se poate plăti aici, intră într-un „fond de pensii“ pe care guvernele nu-l fură și băncile nu-l sapă și mai are și marele avantaj că funcționează cu dobândă „însutit și înmiit“. Aici nu mă refer doar la lucrarea clericilor în Biserică ci la orice fel de lucrare pe care o poate practica un om. Am auzit de doctori fără de arginți, de avocați care lucrează pro bono, de programatori care fac programe libere și gratuite din pură plăcere de a programa și de a ajuta pe alții. Multe meserii și lucrări există în lume și multă dragoste a lăsat Dumnezeu între noi doar că uneori suntem atât de încrâncenați în a aduna încă o sută lângă un leu încât nu vedem frumusețea cu care suntem copleșiți.

Slavă lui Dumnezeu că a făcut în așa fel încât cele mai bune lucruri în viață să fie fără de preț astfel încât să nu se poată pune impozite și TVA-uri mărite pe ele.