Cetatea Sucevei a fost menționată documentar pentru prima dată la 10 februarie 1388, fiind construită în timpul domniei lui Petru I Mușat (1375-1391). Inițial construcția este de plan rectangular, având latura de sud de 36 m și cea de est de cca 40 m. Turnurile de apărare, de forma pătrată, se găseau la capetele și la mijlocul fiecărei laturi. Ștefan cel Mare restaurează încăperile din interior și adaugă zidul de incintă, zid care a fost construit în două etape, respectiv în prima etapă (înainte de anul 1476) se construiește un zid lat de 1,5 m, întărit cu turnuri pătrate, iar în a doua etapă (înainte de anul 1497) se adaugă la primul zid un al doilea, lat de 2 m, turnurile pătrate devenind circulare. Șantul de apărare, mult lărgit, merge pe trei laturi- est, sud, vest, pe latura de nord fiind un promontoriu. În interior se aflau încăperi pentru soldați, camere pentru domnitor și familia sa, un paraclis, depozite de alimente și muniții. Cetatea de Scaun a fost supusă unor puternice asedii în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1476, 1485, 1497) fără a putea fi cucerita. În anul 1538, trădarea boierilor face posibilă cucerirea ei de către otomani. În timpul celei de-a doua domniii a lui Alexandru Lăpușneanu (1564 - 1568) din dispoziția turcilor Cetatea de Scaun este incendiată, capitala fiind mutată la Iași. La sfârșitul secolului al XVI-lea cetatea devine reședința lui Aron Vodă (1592-1595) și Ștefan Răzvan (1595), aliații lui Mihai Viteazul sau al voievozilor din familia Movilă. O ultimă epocă de strălucire cunoaște cetatea în vremea lui Vasile Lupu, care va întreprinde mari lucrări de restaurare, dar asediul din anul 1653, când noul domn, Gheorghe Ștefan, atacă cetatea în care se aflau familia și averea lui Vasile Lupu, pune capăt acestei epoci de efemeră strălucire. În anul 1675, din ordinul Porții Otomane, voievodul Dumitrașcu Cantacuzino dispune distrugerea cetății. Câțiva ani mai târziu, la sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Duca Vodă, un cutremur va rupe latura de nord și va distruge zidurile care se mai țineau în picioare. Lucrările de restaurare încearcă să redea cetății strălucirea de odinioară.