În cadrul Serilor catehetice „Părintele Cleopa Ilie“, s-a organizat marţi, 25 aprilie 2017, o nouă conferinţă. Aceasta a avut loc la sediul Protopopiatului Botoşani şi s-a intitulat „Creştini după Evanghelie“. Expunerea a fost pregătită de părintele Silviu Petrovici de la Parohia „Sfântul Nicolae“ - Vorona Teodoru şi de către părintele Cristian Dumitraş de la Parohia „Vovidenia“ - Joldeşti - Vorona. Creştinii după Evanghelie îşi au originea în centrul şi vestul Europei. În decursul istoriei, el poate fi localizat în Elveţia prin secolul al XIX-lea. Creştinii după Evanghelie nu au avut un întemeietor şi un sistematizator. Printre primii „misionari“ care ne-au vizitat ţara înainte de secolul al XIX-lea a fost şi englezul Edmund Hamer Broadbent şi, după el, institutorul de limbă franceză - elveţianul François Berney. Acesta se stabileşte la Bucureşti şi începe să ţină adunări, rugăciuni şi vestirea „Evangheliei“ în limbă franceză. Din 1900, a început predicarea „Evangheliei“ în limba română. În capitală ei se întrunesc sub numele de „Réunions évangéliques françaises“ şi editează o revistă, pe care au încercat s-o introducă în cercuri cât mai largi.

François Berney cheamă prin anii 1901-1903 pe o soră a sa, Sara Berney, şi încep împreună „evanghelizarea“ în limba germană printre saşii din oraşul Râşnov, apoi la Codlea, Braşov şi alte localităţi din Ţara Bârsei. Între 1906-1909 şi-au început misiunea în oraşele Sibiu şi Cisnădie, de unde s-au extins şi în oraşele şi judeţele alăturate. În 1914, în timpul Primului Război Mondial, mulţi dintre evangheliştii din Bucureşti şi Ploieşti ajung la Iaşi.

Grigore Fotino Constantinescu, fiu al unui ofiţer, care s-a format timp de patru ani în Elveţia să deprindă meseria de ceasornicar şi care a fost câştigat de evangheliştii de aici, profită de îngăduinţa ofiţerilor români, şi chiar a tatălui său, şi deschide în Iaşi o casă de rugăciune pe strada Sărăriei, intitulându-se „predicator evanghelist şef“. Din mărturisirea de credinţă a cultului creştini după Evanghelie se desprind şi concepţiile religioase specifice privind: botezul, Cina, judecata, cerul, mileniul s.a. Botezul şi Cina Domnului sunt doar două acte comemorative. La Cina Domnului folosesc pâinea şi vinul. Pun accent pe educaţia tinerilor. Ca zi de odihnă ţin duminica, iar ca sărbători au: Botezul Domnului, Buna Vestire, Înălţarea Domnului, Rusaliile (Coborârea Duhului Sfânt), Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Sfântul Proroc Ilie, Schimbarea la Faţă, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Naşterea Domnului. Conferinţa s-a încheiat cu un moment artistic susţinut de grupul folk al Parohiei Joldeşti, Protopopiatul Botoşani.