Conferința a fost organizată de Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și a reunit profesori români din țară, Basarabia – Republica Moldova, nordul Bucovinei – Ucraina și diaspora – Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, Luxembourg, Belgia, Norvegia, Elveția, Spania, Grecia. Coordonatoare este profesoara Otilia Clipa.

În zilele de luni și marți, la Suceava s-au desfășurat ateliere pe teme privind educația cu profesori din județele Suceava, Iași, Neamț, iar miercuri, participanții s-au deplasat la Mănăstirea Putna. După vizitarea bisericii voievodale, prima ctitorie și necropola Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, cei prezenți și-au îndreptat pașii spre mormântul acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, aflat în cimitirul mănăstirii.

Apoi, în Casa Domnească au avut loc mai multe întâlniri de suflet ale profesorilor. Prima a fost cu doamna profesor universitar Florica Diaconescu, unul dintre întemeietorii Facultății sucevene de Științe ale Educației. Ea i-a îndemnat pe dascălii din țară să creeze copiilor aflați la începutul drumului cunoașterii o stare de spirit românească și universală în același timp, să mijlocească între copii și sufletele lor. Pe toți dascălii de față i-a îndemnat să păstreze cu sfințenie valorile moral-creștine care ne-au întemeiat ca oameni și fără de care rădăcinile s-ar usca.

A urmat vizionarea unui interviu cu acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, realizat de Grigore Ilisei în cadrul TVR Iași. Cuvintele pline de experiență ale marii profesoare au adus mai aproape de mințile și sufletele profesorilor de azi chipul de lumină și înțelepciune al unui profesor care a știut să se hrănească din învățătura marilor dascăli ai României interbelice și din comoara infinită a credinței.

În continuare, membrii Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus au susținut un recital. Poezii și cântece, unele cunoscute, altele adaptate după lucrări cunoscute, iar altele compuse de profesorul de religie Vasile Schipor, care îi coordonează, au umplu sufletele celor prezenți de emoția dragostei de neam și țară, de dorul după țara natală – într-un moment în care tocmai s-a anunțat că 9,7 milioane de români sunt în afara României: 4,1 milioane în comunitățile istorice din jurul țării, iar 5,6 milioane în diaspora.

La final, Părintele Stareț al Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a rostit un cuvânt despre frumusețea, demnitatea și responsabilitatea de a fi dascăl, îndemnându-i pe profesori să îi iubească pe elevii ale căror suflete le modelează.

Părintele Stareț a prezentat colecția „Destin bucovinean”, pe care mănăstirea o tipărește pentru a aduce și a păstra în amintirea românilor de azi dramele prin care au trecut românii din nordul Bucovinei în urma ocupării de către Uniunea Sovietică. Primul volum al colecției a fost tipărit în Anul Centenar 2018: „Fântâna Albă – Golgota neamului”. El cuprinde mărturii despre masacrul a circa 3.000 de români, pe 1 aprilie 1941, uciși de sovietici pentru că voiau să treacă din nordul ocupat al Bucovinei în patria mamă. Al doilea volum va fi tipărit în acest an: „Drama românilor din Regiunea Cernăuți. Masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947”. Volumul trei va fi dedicat martiriului preoților și bisericilor nord-bucovinene în perioada comunistă, volumul patru va vorbi despre drama bucovinenilor refugiați în țară, iar volumul cinci va cuprinde mărturii despre deportările în Siberia și Kazahstan.

Sandra Pralong, Consilier de Stat în Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale, a spus participanților: „Aici mai mult decât oriunde regăsim rădăcinile noastre, adânc înfipte în solul Putnei, nu doar pentru că aici este mormântul Sfântului Ștefan cel Mare, dar și pentru că aici este un loc de rugăciune și un loc de regăsire a frumuseții sufletești și a curajului de a fi români, oriunde am fi”. Adresându-se Părintelui Stareț al mănăstirii, i-a mulțumit „pentru că ne-ați transmis frumusețea spiritului Sfântului Ștefan, dragostea lui de țară și cutezanța sa”.

Însemnările din Cartea de impresii a mănăstirii arată intensitatea cu care unii participanți au resimțit vizitarea mănăstirii, nu doar din punct de vedere al interesului profesional, ci și personal:

„Cu emoția și speranța reîntâlnirii cu inima Moldovei și a României, privind către un mâine în care toți românii să fie împreună, în aceeași casă. Ne exprimăm bucuria și recunoștința noastră, la capătul acestui lanț al vieții reînnodat prin suflarea și nădejdea copiilor noștri care s-au reîntors acasă. Ne vom ruga pentru reîntregirea de neam și suflet românesc. Prof. univ. dr. Alin Gavriliuc, Universitatea de Vest din Timișoara, Strănepot al senatorului de Storojineț din primul Parlament al României Mari, Gheorghe Lesan”.

„Cuvinte cu putere multă. Ne rămâne să zidim și să înmulțim talanții, ca prin fapte să arătăm credința noastră. Doamne ajută! Profesor Alina Balațchi, Romanian Women in UK, NEPSIS Londra”.

De la Putna, participanții au mers la Mănăstirea Moldovița, iar joi vor merge la Cernăuți, Hotin și în alte localități din nordul Bucovinei importante pentru românii care au trăit acolo și care au lucrat pentru binele neamului românesc. Conferința se va încheia vineri, la Suceava, cu ultimele sesiuni de comunicări științifice.