În pregătirea şi prezentarea ei s-au implicat pr. Dan Irimia - Parohia „Sfântul Nicolae” din Botoşani, pr. prof. Constantin Zăiceanu, directorul Seminarului Teologic Liceal „Sfântul Gheorghe” Botoşani şi paroh la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” - Stăuceni, pr. Valeriu Luca de la Parohia Zlătunoaia, pr. Gheorghiţă Pânzaru de la Parohia Corni II şi prof. Mihaela Pânzaru, directorul Şcolii „Octav Băncilă” din Corni. La începutul conferinţei, Corul „Biruitorii” al Seminarului Teologic Liceal „Sfântul Gheorghe” din Botoşani, dirijat de pr. prof. Constantin Zăiceanu, a prezentat câteva cântări din perioada Triodului şi a Penticostarului. În continuare, pr. prof. Constantin Zăiceanu a vorbit despre Preacinstirea Maicii Domnului, aducând frumoase mărturii de la Sfinţii Părinţi şi a scos în evidenţă calitatea de mamă a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi de mijlocitoare înaintea Fiului ei pentru toată omenirea. Pentru a scoate în evidenţă cât de mult este preţuită Maica Domnului în Biserica Ortodoxă, şi mai cu seamă la români, pr. Gheorghiţă Pânzaru a apelat la mesajul mai multor colinde din Tezaurul Ortodoxiei şi a prezentat forma plină de căldură şi preţuire prin care creştinii o cinstesc pe „Ceea ce este mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii”. Dacă sfinţii sunt prietenii lui Dumnezeu (Ioan 15, 14-15), Preasfânta Născătoare este Maica Domnului (Luca 1, 43). Ea este „femeia” despre care vorbeşte Dumnezeu, după căderea în păcat a lui Adam şi Eva, şi se adresează şarpelui spunând: „Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul” (Facerea 3, 15).  

"Fericit este pântecele care Te-a purtat"

Este important să subliniem că în această proorocie se vorbeşte despre „femeie” – adică Maica Domnului – Eva cea nouă – şi „sămânţa ei” – adică Mântuitorul – Care va deschide Raiul şi-l va împăca pe om cu Dumnezeu. Noi o cinstim pe Maica Domnului pentru că însuşi Arhanghelul Gavriil a cinstit-o spunând: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28). De asemenea, a cinstit-o Elisabeta – mama Sfântului Ioan Botezătorul – spunându-i: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului Meu?... Şi fericită este aceea care  a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul” (Luca 1, 42-43, 45). Au cinstit-o contemporanii şi iată prin gura unei femei o mărturie adresată Mântuitorului: „Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt. Iar El a zis: Aşa este…” (Luca 1, 27-28). Au cinstit-o cei trei magi de la Răsărit: „Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi căzând la pământ s-au închinat Lui” (Matei 2, 11). Însăşi Maica Domnului mărturiseşte că Dumnezeu a rânduit ca ea să fie cinstită în mod deosebit: „Că a căutat spre smerenia roabei Sale, că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărire Cel puternic şi Sfânt este numele Lui.” (Luca 1, 48-49). Şi cu adevărat că Maica Domnului, prin faptul că stă în Ceruri, de-a dreapta Fiului ei, iar Sfântul Ioan Botezătorul de-a stânga, arată cinstea de care se bucură.

Schiţa strămoşilor şi rudeniilor Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Maica Domnului este nelipsită din prima comunitate de creştini - Sfinţii Apostoli, femeile mironosiţe şi ucenici: „Toţi aceştia, într-un cuget, stăruiau în rugăciune împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Iisus şi cu fraţii Lui” (Fapte 1, 14). La Proscomidie părticica scoasă din prescură în cinstea Maicii Domnului este aşezată de-a dreapta Agneţului, arătând cinstea ce i se cuvine şi împlinirea proorociei: „Stătut-a împărăteasa de-a dreapta ta în haină aurită şi prea-înfrumuseţată” (Psalm 44, 11). Pentru a arăta că Maica Domnului este Pururea Fecioară, că a fost logodită numai cu Iosif - nu căsătorită, că n-a mai avut alţi copii, iar prin expresia „fraţii Domnului” se înţelege rudenii apropiate (verişori), pr. Luca Valeriu a adus ca mărturie mai multe citate din Sfânta Scriptură prin care a argumentat acest adevăr. Ca să fie mult mai pe înţeles, pr. Dan Irimia a prezentat pe o planşă schiţa strămoşilor şi rudeniilor Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, dovedind că n-a fost căsătorită cu Iosif şi n-a mai avut alţi copii. Dacă Mântuitorul ar mai fi avut alţi fraţi de sânge, când a fost răstignit, ar fi încredinţat-o în grija unuia dintre aceştia şi nu în grija Sfântului Ioan Evanghelistul (Ioan 19, 26-27). Când Mântuitorul foloseşte expresia „femeie” la Nunta din Cana Galileii (Ioan 2, 4) şi când a fost pe cruce (Ioan 19, 26) vrea să scoată în evidenţă că ea este „femeia” despre care s-a vorbit în Protoevanghelie – Facerea 3, 15 şi nicidecum că ar fi desconsiderat-o.

Mântuitorul a dovedit supunere faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Logic, cum în Porunca a cincea, El ca Dumnezeu spune „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie” (Ieşirea 20, 12) şi acum ar încălca porunca. Ba mai mult, Mântuitorul a dovedit supunere şi ascultare deosebită faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu cum reiese din Evanghelia Luca 2, 51. Că Maica Domnului n-a cunoscut bărbat şi n-a avut alţi copii decât pe Mântuitorul „Care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut” (Ioan 1, 13), renumitul teolog protestant Hengstenberg zice: „Pururea – Fecioria Mariei constituie antiteza binecuvântată… împotriva barbariei care socoteşte că aceea care a luat Duh Sfânt şi a fost umbrită de puterea Celui Prea Înalt a trăit, apoi, în comuniune matrimonială cu Iosif”. Sfântul Ioan Damaschin mărturiseşte : „Cum ar primi să se apropie de bărbat aceea care l-a născut pe Dumnezeu şi a cunoscut minunea din faptele care au urmat? Să nu fie ! Cugetarea unor asemenea lucruri nu vine dintr-o minte înţeleaptă!”. Ca argument practic aducem faptul că, atât în trecut cât şi astăzi, sunt atâţia tineri care se oferă să trăiască în curăţenie slujind lui Dumnezeu, ducându-şi viaţa în mănăstiri, în pustie sau în lume, fără să aibă o chemare deosebită, iar Maica Domnului – cea care s-a învrednicit să-L nască pe Hristos Domnul, nu se poate să se fi gândit să nu trăiască în curăţenie. La finalul conferinţei Corul Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoşani, dirijat de prof. Gabriela Pricope, a susţinut un concert de pricesne în cinstea Maicii Domnului, ca prinos de recunoştinţă pentru aceea ce pururi mijloceşte pentru mântuirea noastră. (Pr. Petru Fercal, Constantin Ciofu)