Secretarul de stat Nicolae Ivăşchescu a declarat că, simultan cu intrarea în vigoare a noului cadru legislativ ce reglementează piaţa muncii, va fi demarat "un control la nivelul întregii ţări, pentru combaterea muncii la negru". Acţiunile de control vor fi efectuate de echipe mixte ale Inspecţiei Muncii, Gărzii Financiare, Poliţiei şi Jandarmeriei. În legătură cu aceste controale, Nicolae Ivăşescu a subliniat că scopul urmărit este "creşterea numărului de contracte de muncă, prin aducerea în zona legală a persoanelor care muncesc la negru". "Atât noul Cod al Muncii, cât şi Legea Zilierilor au în vederea scoaterea la suprafaţă a muncii nedeclarate şi, în general, o creştere a numărului de contracte de muncă. De pildă, Codul Muncii permite acum încheierea de contracte de muncă pe o perioadă determinată mai mare, de până la cinci ani, venind astfel în sprijinul societăţilor comerciale şi ONG-urilor care derulează contracte cu finanţare europeană. Până la intrarea în vigoare a modificărilor Codului Muncii, contractele de muncă pe durată determinată puteau avea cel mult doi ani, în timp ce pentru finanţarea europeană este nevoie de contracte pe trei ani", a subliniat secretarul de stat.

Sancţiuni drastice în legislaţia muncii

Începând de luni, 2 mai, angajatorii trebuie să aibă în vedere noile prevederi ale Codului Muncii, prin care s-au stabilit noi sancţiuni contravenţionale în cazul nerespectării unor obligaţii legale, cum ar fi primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, care, potrivit art. 16 alin. 1, se va pedepsi cu amendă de la 10 la 20 mii de lei pentru fiecare persoană identificată. Noul Cod sancţionează prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă cu amenda de la 500 la 1.000 de lei. De asemenea, angajatorii riscă să fie sancţionaţi în cazul în care nu respectă obligaţia de a ţine evidenţa muncii sau dacă angajează fără cerificat medical, amenzile variind de la 1.500 la 3 mii de lei, aceeaşi pedeapsă fiind prevăzută şi în cazul nerespectării prevederilor privind înregistrarea demisiei salariatului. Noua legislaţie a muncii a introdus şi răspunderea penală a angajatorului. Astfel, se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, şi cu închisoare de la şase luni la un an sau cu amendă penală refuzul repetat de a permite accesul în spaţiul unităţii al inspectorilor de muncă sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate.

A intrat în vigoare şi Legea Zilierilor

Începând de luni a intrat în vigoare şi Legea Zilierilor. Noua prevedere legislativă stabileşte că durata activităţii ocazionale prestate de zilierul român sau străin este de minimum o zi, cel mult 12 ore/zi (6 ore pentru lucrătorii minori care au capacitate de muncă). Nici o persoană nu poate fi angajată, însă, ca zilier, dacă nu a împlinit 16 ani. Angajatorul este obligat să-i plătească zilierului, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, remuneraţia convenită şi să-i asigure, pe propria cheltuială, echipamentele de lucru şi de protecţie. Cuantumul remuneraţiei brute orare nu poate fi mai mic de 2 lei/oră şi nici mai mare de 10 lei/oră. Există un singur impozit (16%), calculat la remuneraţia brută, a cărui plată este în sarcina beneficiarului, respectiv angajatorul. Nici un zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai mare de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. Potrivit legii, activităţi cu caracter ocazional pot fi prestate în agricultură, vânătoare şi pescuit, exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie.