Deşi mai sunt doar câteva zile până la marea sărbătoare a Creştinătăţii, ieşenii pot simţi deja spiritul acesteia. Pe strada Lăpuşneanu, sărbătorile de iarnă s-au instalat deja. Zvon cald de colinde, sunete de zurgălăi, multă culoare, multă veselie, măşti care mai de care mai pline de haz, julfă, copii rumeni în obraji, miresme îmbietoare de vin fiert, scârţâitul lemnului cioplit, miros de iarnă şi de cetină de brad. Acesta e tabloul sumar al vechii uliţe ieşene, însufleţită, timp de trei zile, de creatori populari din toată Moldova, de cetele de copii colindători, de urătorii zgomotoşi şi de ieşenii care vin să vadă, să guste, să simtă şi să plece acasă cu o bucăţică din copilăria pe care aşa şi-o amintesc: cu glasul duios al bunicii, intonând o colindă veche, cu julfa frumos mirositoare, cu nerăbdarea ce se instala înaintea mersului cu colinda sau cu pluguşorul, cu omătul care scârţâia straşnic sub tălpi şi cu gerul care muşca aprig din obraji.

Încercarea de a reconstitui întreaga recuzită tradiţională a sărbătorilor de iarnă din zona Moldovei aparţine Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, în parteneriat cu Primăria Iaşi, Asociaţia „Al. Lăpuşneanu“ şi Muzeul Unirii din Iaşi, şi se află deja la cea de-a doua ediţie. Aşa că, până vineri, ieşenii sunt aşteptaţi pe strada Lăpuşneanu pentru a intra în lumea fabuloasă a tradiţiilor legate de această perioadă şi pentru a căuta cadourile potrivite pentru cei dragi. În acest scop, 40 de creatori populari din întreaga Moldovă au adus la Iaşi obiecte lucrate manual, de la măşti, covoare, obiecte lucrate în lemn sau icoane pe sticlă, până la figurine din pănuşi şi dulciuri tradiţionale. „Ne aflăm în preajma Crăciunului şi încercăm să aducem în mijlocul Iaşului atmosfera sărbătorilor de iarnă de altădată. Am ţinut neapărat ca această manifestare să aibă un caracter educativ, pregnant educativ, fiindcă manifestarea noastră se constituie într-o încercare de a inocula copiilor şi tinerilor valorile tradiţionale româneşti, care sunt intrinseci sărbătorilor de iarnă (colindele, urăturile, mascaţii). Ne dorim ca ieşenii să-şi aducă aminte că ţăranul român, dintotdeauna, oricât de greu i-ar fi fost, nu uita să cinstească Naşterea Domnului şi Anul Nou aşa cum se cuvine, fiindcă percepea acest timp cu totul aparte. Poate şi de aceea mulţi dintre românii noştri plecaţi peste hotare mărturisesc că atmosfera pe care au trăit-o şi pe care o trăiesc la sărbători acasă n-o regăsesc niciodată departe de ţară“, consideră muzeograful Marcel Lutic, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova.