Însă în locul libertăţii strigate în Piaţa Tahrir, s-au pomenit cu un regim militar în care excesele extremiste musulmane nu sunt sancţionate, ci chiar încurajate de oficiali. Astfel, că într-un singur an, multe mii de creştini au fost ucişi, într-un fel sau într-altul, pentru credinţa lor.

Urmează acum alegeri prezidenţiale. Dintre cei 82 de milioane de oameni care trăiesc în Egipt, 10% sunt creştini copţi. Frica copţilor este acum un regim islamic care să instaureze sharia (legea islamică strictă) care înseamnă în mod automat persecuţie, discriminare, intimidare, inegalitate, suferinţă şi moarte pentru creştini.

Spre exemplu, este foarte uşor acum să clădeşti o moschee, însă trebuie sute de acte pentru a clădi o Biserică creştină, sau chiar să o repari după ce a fost incendiată de mulţimea musulmană furioasă pe ceva. O nouă moschee are nevoie doar de un permis de la districtul local, însă o Biserică are nevoie de acte semnate chiar de preşedintele ţării (asta în cazul fericit când există).

Fostul prim munistru al lui Mubarak, Ahmed Shafiq, promite însă că aceste discriminări vor înceta dacă va fi el preşedinte al Egiptului. Există însă şi alţi candidaţi, la fel de puternici, care sunt susţinuţi de salafiţi, o grupare radicală şi extremistă care susţine eliminarea prin orice mijloace a creştinilor din ţară.

Peste 6 milioane de creştini vor vota la alegerile din 23 mai, din cei 50 de milioane de egipteni cu drept de vot.

Toţi cei 13 candidaţi pentru preşedinte sunt musulmani.