Cultul Sfinţilor Cosma şi Damian, extrem de răspândit pe teritoriul Dobrogei

Arhiepiscopia Iaşilor

Cultul Sfinţilor Cosma şi Damian, extrem de răspândit pe teritoriul Dobrogei

O foarte veche dovadă a ceea ce însemna pelerinajul creştin se găseşte în expoziţia „Arta pelerinajului. Obiecte din spaţiul est şi sud-est carpatic în secolele IV-XVI“, deschisă, până pe 12 noiembrie, la Muzeul Unirii din Iaşi. Este vorba despre un medalion descoperit la Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), datând din secolele XI-XII, ce-i înfăţişează pe Sfinţii Cosma şi Damian acoperiţi cu mantii, deasupra lor fiind reprezentat Sf. Duh.

O foarte veche dovadă a ceea ce însemna pelerinajul creştin se găseşte în expoziţia „Arta pelerinajului. Obiecte din spaţiul est şi sud-est carpatic în secolele IV-XVI“, deschisă, până pe 12 noiembrie, la Muzeul Unirii din Iaşi. Este vorba despre un medalion descoperit la Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), datând din secolele XI-XII, ce-i înfăţişează pe Sfinţii Cosma şi Damian acoperiţi cu mantii, deasupra lor fiind reprezentat Sf. Duh. La Constantinopol, în biserica închinată acestor doi sfinţi taumaturgi (vindecători) exista un ansamblu prevăzut cu spaţii pentru intervenţii chirurgicale, încăperi destinate îngrijirii bolnavilor, precum şi cu o şcoală pentru medici. „Până la Cruciada a IV-a (1202-1204), acest sanctuar, numit Cosmidion, a fost un loc de atracţie pentru pelerinii veniţi din spaţiul nord şi sud-dunărean. Aşadar, cultul celor doi sfinţi era foarte răspândit în provincia Scythia Minor (Dobrogea de astăzi), iar amuletele, eulogia şi icoanele pe care pelerinii le luau din acest centru constantinopolitan aveau reprezentate imaginea miraculoasă a celor doi sfinţi doctori“, a explicat curatorul expoziţiei, muzeograful Ioan Iaţcu.

Biserica Ortodoxă Română îi pomeneşte pe Sfinţii Doctori fără de arginţi, Cosma şi Damian, pe data de 1 noiembrie.